Sinonime pentru «a (se) prinde»

agăța – vb. I. 1. Tranz. A atârna, a suspenda ceva de un cârlig, de un cui etc.; a spânzura. – A prinde fără voie o țesătură într-un obiect ascuțit, care o găurește sau o rupe. – Refl. (Despre țesături) A se rupe, prinzându-se într-un obiect ascuțit. – (Fam.) A acosta o persoană (de sex opus). 2. Refl.

anchiloza – vb. I. Tranz. și refl. A produce sau a căpăta o anchiloză. – Refl. Fig. A deveni sclav al rutinei, căpătând deprinderi de lucru mecanice. - Din fr. ankyloser.

angaja – vb. I. 1. Tranz. și refl. A lua pe cineva sau a intra în slujbă; a (se) încadra într-un loc de muncă; a (se) tocmi. – Tranz. A primi să efectueze o lucrare, o însărcinare specială etc. în condiții determinate. A angaja o lucrare de arhitectură. – Tranz. A lua cu chirie un vehicul. 2. Refl.

aproba – vb. I. Tranz. A încuviința o acțiune, o părere, o propunere etc. a cuiva, a fi de aceeași părere cu cineva; a rezolva în mod favorabil cererea, propunerea etc. cuiva. - Din lat. approbare.

asocia – vb. I. Refl. A se uni, a se grupa cu cineva pentru atingerea unui scop comun. – Refl. și tranz. A lua parte sau a face să ia parte, împreună cu alții, la o acțiune, la o inițiativă etc. [Pr.: -ci-a] - Din fr. associer, lat. associare.

atârna – vb. I. I. 1. Intranz. A sta suspendat, a cădea liber în jos (fiind prins sau suspendat de ceva). 2. Tranz. A agăța, a suspenda de un cârlig, de un cui etc., lăsând să cadă liber în jos. 3. Refl. A se agăța de cineva sau ceva. II. Intranz. 1. A se apleca spre pământ sub o povară sau din lipsă de putere.

fixa – vb. I. Tranz. 1. A așeza ceva (rar pe cineva) într-un loc determinat, astfel încât să nu mai poată fi mișcat, clintit. – A se uita țintă la cineva sau la ceva; a pironi cu privirea. – Refl. A se stabili, a se statornici undeva. 2. A stabili un termen, o oră, un preț etc. anumit; a determina. – Refl.

îmbrățișa – vb. I. 1. Tranz. și refl. recipr. A (se) cuprinde, a (se) înlănțui cu brațele, a (se) strânge în brațe (în semn de afecțiune). – Tranz. Fig. A înconjura din toate părțile; a învălui. 2. Tranz. Fig. A cuprinde dintr-o aruncătură de ochi. – A include, a cuprinde în sfera preocupărilor. 3. Tranz. Fig.

încadra – vb. I. 1. Tranz. A înrăma. 2. Refl. A se potrivi, a se armoniza cu mediul înconjurător. 3. Tranz. (Jur.) A cuprinde într-un text de lege o faptă, p. ext. un delincvent. 4. Tranz. (Rar) A înconjura, a împresura (1). 5. Tranz. și refl. A (se) angaja într-o întreprindere, într-o instituție. – Refl.

îngheța – vb. I. 1. Intranz. (La pers. 3) A se preface în gheață. – Expr. A-i îngheța cuiva inima (sau sângele în vine) = a înlemni, a încremeni. – (Despre sol) A se întări, a se învârtoșa din cauza înghețului. 2. Intranz. și tranz. fact. A degera, a amorți sau a face să degere, să amorțească de frig. 3. Intranz. Fig.

întrece – vb. III. Tranz. 1. A depăși pe cineva în mers, a lăsa în urmă. 2. A dovedi superioritate față de cineva într-o anumită privință; a depăși. – Refl. recipr. A căuta să se depășească unul pe altul. – Loc. adv. Pe întrecute = căutând să se depășească unul pe altul; care mai de care. 3. A trece peste o anumită limită; p.

lipi – vb. IV. 1. Tranz. A împreuna, a uni, a îmbina, a asambla între ele două sau mai multe obiecte (sau părți de obiecte) cu ajutorul unei materii cleioase sau printr-un procedeu tehnic, realizând un tot nedemontabil. – Spec. A închide un plic, umezindu-i marginea cleioasă și suprapunând-o peste cealaltă margine. – Refl.

paria – s. m. 1. (În India, în concepția brahmanilor) Persoană care se află în afara castelor și care este lipsită de orice drepturi; p. ext. grup social din care face parte o astfel de persoană. 2. Fig. Persoană sau colectivitate urgisită, disprețuită, căreia nu i se recunoaște nici un drept. [Pr.: -ri-a] - Din fr., it.

potoli – vb. IV. 1. Refl. și tranz. A pierde sau a face să-și piardă din intensitate, din tărie, din viteză etc.; a (se) liniști, a se domoli, a (se) calma, a (se) alina; a (se) îmblânzi. – A înceta sau a face să înceteze un lucru început, o acțiune în desfășurare etc.; a (se) încheia, a (se) sfârși, a (se) termina. 2. Refl.

rumeni – vb. IV. 1. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină rumen2; a (se) colora în roșu. 2. Refl. (Pop.) A se farda, a se machia, a se sulimeni. - Din rumen2.

spânzura – vb. I. 1. Tranz. A omorî, a executa pe cineva (în urma unei condamnări) prin strangulare, cu ajutorul spânzurătorii (2). – Expr. (Absol.) A tăia și a spânzura, se spune despre o persoană care abuzează în mod nelimitat de puterea, de autoritatea sa. – Refl. A se sinucide, strangulându-se cu ștreangul. 2. Tranz.

suda – vb. I. Tranz. A îmbina două piese metalice realizând între ele, prin încălzire sau prin presare, în anumite condiții de temperatură și de presiune, o legătură metalică sau chimică. – Fig. A se uni, a se închega, a se lega. – (Despre oase, ligamente etc.) A se uni, a se lipi (după ce au fost rupte sau tăiate etc.).

vârî – vb. IV. 1. Tranz. A băga, a introduce. – Expr. A-i vârî cuiva (ceva) pe gât = a sili pe cineva să accepte un lucru împotriva voinței, interesului sau plăcerii sale. A-i vârî cuiva (ceva) în cap = a) a face pe cineva să priceapă bine un lucru; b) a face pe cineva să creadă ceea ce nu este adevărat;