Acasă › A › a (se) pleca

Sinonime pentru «a (se) pleca»

Sinonime pentru a (se) pleca

Sinonime: tezaurul RoSpell (GPL) și dexonline.ro (licență GPL)

Sensuri

apleca – vb. I. 1. Tranz. și refl. A face să-și schimbe sau a-și schimba poziția (verticală) prin îndoire spre pământ; a (se) îndoi, a (se) înclina, a (se) pleca; fig. a (se) supune. 2. Tranz. (Pop.) A alăpta. 3. Refl. Fig., A simți atracție, vocație pentru ceva, a înclina către ceva; a se preocupa de cineva sau ceva. 4. Refl.

aproba – vb. I. Tranz. A încuviința o acțiune, o părere, o propunere etc. a cuiva, a fi de aceeași părere cu cineva; a rezolva în mod favorabil cererea, propunerea etc. cuiva. - Din lat. approbare.

apune – pers. 3 apune, vb. III. Intranz. (Despre aștri) A dispărea sub orizont; a asfinți, a scăpăta. – Fig. A-și pierde întreaga strălucire, putere, faimă etc., a dispărea pentru totdeauna. – (Fam.; în expr.) A(-i) apune steaua (cuiva) = a-și pierde poziția, faima; a decădea. - Lat. apponere.

ceda – vb. I. 1. Tranz. A renunța (gratuit sau prin vânzare) la posesiunea asupra unui bun. – (Despre persoane) A transmite un drept de creanță unei alte persoane. 2. Intranz. A da cuiva dreptate într-o discuție, a nu se mai împotrivi; a se supune; a renunța. – (Sport) A se recunoaște învins (renunțând la luptă);

declina – vb. I. 1. Tranz. A trece un substantiv, un adjectiv, un pronume, un numeral sau un articol prin toate cazurile gramaticale. 2. Tranz. (Rar; în expr.) A-și declina numele, calitatea etc. = a-și spune numele, calitatea etc.; a se prezenta. 3. Tranz.

povârni – vb. IV. 1. Refl. A se înclina, a se apleca. – A se gârbovi (de bătrânețe). 2. Refl. și tranz. A (se) prăbuși, a (se) prăvăli, a (se) răsturna. - Din bg. povărna, scr. povrnuti.

preda – vb. I. 1. Tranz. A da cuiva în primire un obiect, un bun care îi revine de drept sau de care trebuie să răspundă; a înmâna, a încredința, a remite, a transmite. 2. Refl. A se recunoaște învins și a se pune la dispoziția dușmanului, urmăritorului etc. – Tranz. A da pe cineva în mâna cuiva care să dispună de el.

prosterna – vb. I. Refl. A se pleca, a se înclina (până la pământ) în fața cuiva în semn de venerație, de umilință, de supunere etc. [Prez. ind. și: prosternez] - Din fr. prosterner.

smeri – vb. IV. Refl. A avea o atitudine umilă, modestă, supusă, plină de respect. – (Bis.) A se arăta plin de cucernicie, de evlavie față de Dumnezeu. – Tranz. (Înv.) A înfrânge mândria cuiva; a umili. - Din sl. sŭmĕriti.

umili – vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) pune într-o situație de inferioritate (neîndreptățită); a (se) înjosi. 2. Refl. A adopta o atitudine de supunere, de smerenie față de cineva sau de ceva. - Din sl. umiliti. Cf. umil.