Sinonime pentru «încuviința»
Sinonime pentru încuviința
Sursa: dicționarul propriuAlte sinonime din surse publice
- a accepta
- a admite
- a aproba
- a consimți
- a se îndupleca
- a îngădui
- a se învoi
- a lăsa
- a permite
- a primi
- a concede
- a se prinde
- a se pleca
- a pozvoli
- a aprobălui
- a mulțumi
- a ogodi
«încuviința» apare și ca sinonim la
Definiții din surse publice
ÎNCUVIINȚA, încuviințez, vb. I. Intranz. A fi de acord. ♦ Tranz. A consimți, a permite. [Pr.: -vi-in-] – În + cuviință.
Sursa: DEX '09 (dexonline.ro)încuviința [At: I. NEGRUZZI, S. II, 150 / Pzi: ~țez / E: în- + cuviință] 1 vi A fi de acord. 2 vt A permite. 3 vt (Rar) A acorda cuiva un avantaj cerut.
Sursa: MDA2 (dexonline.ro)ÎNCUVIINȚA (-țez) vb. tr. A da voie, a-și da consimțămîntul, a aproba: a încuviințat fetei sale... să se primbe cu el prin grădina de lîngă curte (SB.) [cuviință].
Sursa: CADE (dexonline.ro)ÎNCUVIINȚA, încuviințez, vb. I. Intranz. A fi de acord. ♦ Tranz. A consimți, a permite. – În + cuviință.
Sursa: DEX '98 (dexonline.ro)Definiții: dexonline.ro. Sinonime suplimentare: ro.wiktionary.org (CC BY-SA).