Acasă › A › a mărgini

Sinonime pentru «a mărgini»

Sinonime pentru a mărgini

Sinonime: tezaurul RoSpell (GPL) și dexonline.ro (licență GPL)

Sensuri

chenărui – vb. IV. Tranz. (Rar) A încadra într-un chenar. - Chenar + suf. -ui.

delimita – vb. I. Tranz. și refl. A (se) stabili, a (se) fixa limitele unui lucru; a (se) mărgini, a (se) limita. – A (se) contura. - Din fr. délimiter, lat. delimitare.

determina – vb. I. Tranz. 1. A condiționa în mod necesar, a servi drept cauză pentru apariția sau dezvoltarea unui fapt, a unui fenomen; a cauza, a pricinui. 2. A fixa (cu precizie); a stabili, a hotărî (o dată, un termen etc.). – Spec.

împrejmui – vb. IV. Tranz. A pune, a așeza un gard, pietre etc. de jur împrejurul unui loc pentru a-l delimita de rest; a îngrădi. – Fig. A înconjura, a împresura. - În + preajmă + suf. -ui.

încadra – vb. I. 1. Tranz. A înrăma. 2. Refl. A se potrivi, a se armoniza cu mediul înconjurător. 3. Tranz. (Jur.) A cuprinde într-un text de lege o faptă, p. ext. un delincvent. 4. Tranz. (Rar) A înconjura, a împresura (1). 5. Tranz. și refl. A (se) angaja într-o întreprindere, într-o instituție. – Refl.

înconjura – vb. I. Tranz. 1. A face ocolul unui lucru; al unui loc. – A fi așezat, a sta de jur împrejurul (unei ființe sau al unui lucru); a încercui. – A încercui cu forțe armate; a împresura, a asedia. – Refl. A aduna în jurul său, a trăi în societate în tovărășia cuiva. 2. A împrejmui cu gard.

limita – vb. I. Tranz. și refl. A (se) fixa între anumite limite sau granițe; a (se) mărgini, a (se) restrânge, a (se) îngrădi. - Din fr. limiter, lat. limitare.

restrânge – vb. III. Tranz. A micșora, a reduce; a limita, a mărgini. – Refl. (Fam.) A-și organiza viața pe baze materiale mai modeste. - Re1- + strânge (după fr. restreindre).

stabili – vb. IV. 1. Tranz. A determina, a fixa; a hotărî, decide, a preciza. 2. Tranz. A aduce dovezi, a demonstra; p. ext. a descoperi. 3. Tranz. A înfăptui, a realiza; a întemeia, a înființa, a institui. – Expr. A stabili legătura (sau legături) cu cineva = a comunica cu cineva. 4. Tranz. și refl.