Sinonime pentru «inghesui»

ÎNGHESUI, înghesui, vb. IV. 1. Refl. (Despre ființe) A se îmbulzi, a se îngrămădi (într-un spațiu restrâns); a (se) ghemui. 2. Tranz. A băga, a vârî pe cineva sau ceva într-un loc strâmt. ♦ A înconjura pe cineva din toate părțile, limitându-i spațiul de mișcare. [Prez. ind. și: înghesuiesc] – În + ghes + suf. -ui.

înghesui [At: MAG. IST. II, 12/2 / V: (hpu) îmbis~, îndes~, ~ghezui, înghis-, înghizui / Pzi: înghesui, ~esc / E: în- + ghes + -ui] 1 vt A băga pe cineva sau ceva într-un loc strâmt. 2-3 vtr A (se) îngrămădi într-un spațiu restrâns Si: a se îmbulzi. 4 vt A ticsi cu obiecte un dulap. 5 vr (Îe) A se ~ (ca) la pomană A se buluci pentru a obține lucruri gratuite, avantaje. 6 vt A înconjura pe cineva d

ÎNGHESUI (-suesc,-suim) vb. tr. și refl. A (se) îndesa, a (se) împinge unul într’altul, a (se) îngrămădi unul lîngă altul, a se îmbulzi: înghesuindu-l cu toată familia în cîteva beciuri (I.-GH.); îngesui pe bietul iepuraș la o strîmtoare și-i suci gîtul (ODOB.); la toate ușile dughenelor se înghesuesc privitorii curioși (CAR.); la pod se înghesuiesc să treacă cai, oameni și tunuri (VLAH.) [ghes].

ÎNGHESUI, înghesui, vb. IV. 1. Tranz. A îngrămădi, a strînge într-un loc (mic). Bîrzof... scoate pe Brîncoveanu din casele de sus, înghesuindu-l cu toată familia în cîteva beciuri. GHICA, la TDRG. ◊ Fig. Se bucura că sărbătorește anul nou... în casa mică pe care case mari au înghesuit-o cu vremea. PAS, Z. I 77. ♦ A înconjura (pe cineva) din toate părțile, silindu-l să se restrîngă în loc puțin. Cî