Sinonime pentru «a lega»

cartona – vb. I. Tranz. A lega o carte, un caiet etc. în scoarțe de carton1 (1); a broșa. – A asigura o hartă, o planșă etc. cu un suport protector de carton1, sau, p. ext., de pânză, de piele etc. - Din fr. cartonner.

cercui – vb. IV. 1. Tranz. A lega, a strânge cu cercuri un vas de doage, o roată de car etc.; a freta. – Fig. (De obicei în concurență cu încercui) A cuprinde ca într-un cerc; a înconjura. 2. Tranz. Fig. A limita, a mărgini. 3. Intranz. A se așeza în formă de cerc. - Cerc + suf. -ui.

decreta – vb. I. Tranz. A da un decret, a hotărî, a ordona prin decret. – Fig. A declara ceva în mod sentențios; a emite o părere categorică. - Din fr. décréter.

încătușa – vb. I. Tranz. A pune cuiva cătușe; p. ext. a lega pe cineva cu lanțuri; a înlănțui. – Fig. (Despre sentimente, preocupări) A pune stăpânire pe cineva, a-l lipsi de libertatea spirituală. - În + cătușă.

încheia – vb. I. Tranz. I. 1. A prinde în nasturi, în copci etc. un obiect de îmbrăcăminte. – Refl. (Despre persoane) A-și strânge haina, cămașa etc. în nasturi, în copci; a-și lega șireturile de la încălțăminte. 2. A potrivi una într-alta părțile componente ale unui obiect; a îmbina, a uni. II.

înnoda – vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) face un nod la ceva; a (se) lega, a (se) uni printr-un nod. – Expr. (Refl.) A se înnoda la vorbă = a se porni pe vorbă; a se așterne la vorbă, la taifas. 2. Tranz. Fig. A agonisi. – A improviza, a înjgheba. - În + nod.

institui – vb. IV. Tranz. A înființa, a întemeia, a funda (prin lege); a stabili, a alcătui1. - Din fr. instituer, lat. instituere.

întocmi – vb. IV. Tranz. A elabora, a alcătui1. – A face, a constitui; a organiza. - Cf. întocmai și tocmai.

priponi – vb. IV. Tranz. 1. A lega un animal de (sau cu) un pripon. – A pune piedică la picioarele animalelor (ca să nu poată fugi). – A lega de un pripon o ambarcație. 2. P. gener. A imobiliza, a fixa ceva (prin legare); a lega. - Din pripon.

stabili – vb. IV. 1. Tranz. A determina, a fixa; a hotărî, decide, a preciza. 2. Tranz. A aduce dovezi, a demonstra; p. ext. a descoperi. 3. Tranz. A înfăptui, a realiza; a întemeia, a înființa, a institui. – Expr. A stabili legătura (sau legături) cu cineva = a comunica cu cineva. 4. Tranz. și refl.

testa – vb. I. Tranz. A da dispoziții prin testament cu privire la transmiterea unor bunuri materiale; a lăsa ceva prin testament. - Din fr. tester, lat. testari.