Sinonime pentru «a fini»

încheia – vb. I. Tranz. I. 1. A prinde în nasturi, în copci etc. un obiect de îmbrăcăminte. – Refl. (Despre persoane) A-și strânge haina, cămașa etc. în nasturi, în copci; a-și lega șireturile de la încălțăminte. 2. A potrivi una într-alta părțile componente ale unui obiect; a îmbina, a uni. II.

sfârși – vb. IV. 1. Tranz. A duce la capăt un lucru, o activitate; a termina, a isprăvi; a pune capăt la ceva, a încheia, a înceta. – Loc. adv. Pe sfârșite = aproape gata, pe terminate. – Expr. (Intranz.) A sfârși cu ceva = a nu se mai ocupa cu ceva, a nu mai vorbi de ceva.

termina – vb. I. 1. Tranz. A duce o acțiune până la capăt; a isprăvi, a sfârși. – Loc. adv. Pe terminate = aproape de a se termina, pe sfârșite. 2. Refl. A lua sfârșit, a se încheia. – A avea o terminație, a se sfârși în... Cuvântul "masă" se termină cu o vocală. – Expr.