Acasă › A › a fi

Sinonime pentru «a fi»

Sinonime pentru a fi

Sinonime: tezaurul RoSpell (GPL) și dexonline.ro (licență GPL)

Sensuri

afla – vb. I. 1. Tranz. și intranz. A lua cunoștință despre ceva; a căpăta informații, vești, noutăți despre ceva; a auzi o veste, o noutate etc. 2. Tranz. A găsi, a descoperi (căutând sau întâmplător). 3. Refl. A fi, a se găsi într-un loc, într-o poziție, într-o împrejurare oarecare; a fi, a exista în realitate. – Expr.

avea – vb. II. Tranz. I. 1. A stăpâni, a poseda, a deține. – Expr. (Fam.) Ce-am avut și ce-am pierdut = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. – Fig. (Complementul indică abstracte) A avea o idee. – Loc. vb. A avea asemănare = a se asemăna. A avea bucurie = a se bucura. A avea o dorință = a dori. A avea nădejde = a nădăjdui.

constitui – vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) alcătui, a (se) forma, a (se) înființa, a (se) organiza. 2. Tranz. A avea valoare de..., a fi considerat ca...; a reprezenta. 3. Refl. (Jur.; în expr.) A se constitui parte civilă = a formula pretenții de despăgubire față de acuzat într-un proces penal. - Din fr. constituer, lat.

costa – pers. 3 costă, vb. I. 1. Intranz. A avea un preț, o valoare în bani; a prețui. – A se putea obține numai cu contravaloarea în bani; a costisi. – A fi scump. 2. Intranz. și tranz. (Măsura valorii fiind altceva decât banii) A (se) plăti cu..., a (se) dobândi cu prețul a... – Expr.

dăinui – vb. IV. Intranz. 1. (La pers. 3) A continua să existe, să se mențină; a ține, a dura, a persista. 2. (Rar; despre ființe) A trăi, a exista. [Prez. ind. și: dăinui] - Din scr. danovati.

forma – vb. I. Tranz. 1. A da ființă și formă unui lucru; a face. – Refl. A lua ființă, a lua naștere. 2. A educa, a crește. 3. (Despre mai multe elemente) A alcătui, a compune. – A constitui, a reprezenta. 4. A confecționa forme de turnătorie, a îndeplini operația de formare. (2) - Din fr. former, lat. formare.

găsi – vb. IV. 1. Tranz. A da de (sau peste) ceva sau cineva (din întâmplare sau căutând anume); a descoperi, a afla. – Expr. (Fam.) A-și găsi beleaua = a se afla într-o situație neplăcută, a avea necazuri. (Intranz.) Ți-ai găsit! = aș! de unde! nici gând! A-și găsi (sau, refl., a se găsi) să...

însemna – vb. I. I. Tranz. 1. A aplica, a pune un semn caracteristic de recunoaștere. – Expr. A însemna cu fierul roșu = a înfiera. 2. A nota (prin scris sau prin alte semne grafice), a face o însemnare. 3. A delimita. II. Intranz. unipers. A avea un anumit înțeles, o anumită semnificație; a marca, a arăta.

întâmpla – pers. 3 întâmplă, vb. I. Refl. unipers. 1. (Despre fapte, evenimente) A se petrece, a se produce, a avea loc. – (Urmat de determinări introduse prin prep.

locui – vb. IV. 1. Intranz. A-și avea domiciliul undeva, a fi stabilit cu locuința undeva; a sta, a ședea undeva, a domicilia. 2. Tranz. (Înv.) A așeza pe cineva într-un loc; a stabili, a coloniza. - Din magh. lakni (după loc).

proveni – vb. IV. Intranz. A se trage, a lua naștere, a rezulta din ceva sau de undeva, a-și avea obârșia, originea, proveniența din... - Din fr. provenir.

semnifica – pers. 3 semnifică, vb. I. Intranz. și tranz. A avea înțelesul de..., a însemna. - Din fr. signifier, lat. significare (după semn).

situa – vb. I. Refl. A ocupa un anumit loc într-o ordine, într-o ierarhie; p. ext. a lua o anumită atitudine față de o problemă dată; a acționa de pe o anumită poziție. – Tranz. A așeza într-un anumit loc; a indica, a desemna locul cuiva. [Pr.: -tu-a] - Din fr. situer.

trebui – pers. 3 trebuie, vb. IV. 1. Intranz. A avea nevoie (de ceva); a fi nevoie (de ceva). – Loc. adv. Cum trebuie = așa cum se cuvine, cum se cade; bine. – Expr. Așa-ți trebuie! = așa ți se cuvine, așa meriți. Atâta i-a trebuit (ca să...) = asta a așteptat (ca să...) 2. Tranz. unipers. și impers.

viețui – vb. IV. Intranz. (Înv. și pop.) A se afla în viață, a fi viu; a trăi, a exista. A-și procura mijloacele necesare traiului. – A trăi la un loc cu cineva; a conviețui. – A locui într-un anumit loc. - Viață + suf. -ui.