Acasă › A › a urma

Sinonime pentru «a urma»

Sinonime pentru a urma

Sinonime: tezaurul RoSpell (GPL) și dexonline.ro (licență GPL)

Sensuri

conforma – vb. I. Refl. A se pune de acord cu..., a se potrivi, a se adapta la... – A se supune unui ordin, unei legi etc. - Din fr. conformer, lat. conformare.

continua – vb. I. Intranz. A urma, a nu înceta; a merge înainte, a (se) prelungi. – Tranz. A duce mai departe un lucru început. [Pr.: -nu-a] - Din fr. continuer, lat. continuare.

decurge – pers. 3 decurge, vb. III. Intranz. 1. A urma, a rezulta din..., a-și avea izvorul în... 2. A se petrece, a se desfășura. - De4 + curge (după fr. découler).

frecventa – vb. I. Tranz. A merge des2, sistematic, cu regularitate într-un anumit loc. – Spec. (Franțuzism) A vizita deseori pe cineva. - Din lat. frequentare, fr. fréquenter.

însoți – vb. IV. 1. Tranz. A merge împreună, a întovărăși, a petrece pe cineva pe un drum, într-o călătorie etc.; a acompania. – (Rar) A acompania pe cineva la un instrument. – Refl. recipr. (Pop.) A se întovărăși, a se asocia cu cineva. 2. Tranz. A adăuga ceva (spre completare sau lămurire).

întovărăși – vb. IV. 1. Tranz. A însoți, a acompania pe cineva pe un drum, într-o călătorie etc. – (Despre fenomene, evenimente) A avea loc simultan cu..., a apărea concomitent cu... 2. Refl. recipr. A se împrieteni. 3. Refl. recipr. A face tovărășie; a se asocia cu cineva, a se însoți. - În + tovarăș.

perinda – vb. I. 1. Refl. A trece sau a veni unul după altul, a se succeda (în timp, în spațiu); a circula (unul după altul). 2. Tranz. (Reg.) A trece de la unul la altul, a lua pe rând. – A cutreiera. - Pe + rând.

respecta – vb. I. Tranz. 1. A simți și a manifesta respect față de cineva sau de ceva; a cinsti, a stima. – Refl. recipr. Se respectă unul pe altul. – A acorda atenția cuvenită, a ține seamă de..., a nu neglija. – Refl. A-și păstra demnitatea. – A nu păgubi, a cruța.

rezulta – pers. 3 rezultă, vb. I. Intranz. A urma, a apărea ca o consecință logică; a decurge din..., a reieși, a izvorî. – (Mat.; mai ales la calculele aritmetice) A avea drept rezultat; a ieși, a da. - Din fr. résulter.

studia – vb. I. 1. Tranz. A depune o muncă intelectuală susținută, sistematică, pentru însușirea de cunoștințe temeinice într-un anumit domeniu; a învăța. 2. Tranz., refl. și refl. recipr. A (se) observa cu atenție, a (se) examina (din toate punctele de vedere); a (se) analiza, a (se) cerceta. 3. Refl.

succeda – vb. I. 1. Intranz. A urma imediat după altcineva sau după altceva (în spațiu, în timp). – Refl. A urma unul după altul. 2. Intranz. și tranz. A prelua funcția sau bunurile cuiva prin succesiune; a moșteni. [Var.: (rar) succede vb. III] - Din fr. succéder, lat. succedere.

trebui – pers. 3 trebuie, vb. IV. 1. Intranz. A avea nevoie (de ceva); a fi nevoie (de ceva). – Loc. adv. Cum trebuie = așa cum se cuvine, cum se cade; bine. – Expr. Așa-ți trebuie! = așa ți se cuvine, așa meriți. Atâta i-a trebuit (ca să...) = asta a așteptat (ca să...) 2. Tranz. unipers. și impers.