Sinonime pentru «a (se) desprinde»
Sinonime pentru a (se) desprinde
- decroșa
- desprinde
- despărți
- dezbina
- învrăjbi
- a (se) detașa
- a (se) izola
- a (se) rupe
- a (se) separa
- răzleți
- divorța
- a separa
- a despreuna
- a dezuni
- a (se) segrega
- a (se) deosebi
- a (se) osebi
- împărți
- a (se) descompune
- a (se) desface
- a (se) divide
- a (se) fracționa
- a (se) împărți
- a (se) scinda
- a (se) dezalcătui
- compartimenta
- separa
- osebi
- izola
- alege
- demarca
- desface
- părăsi
- îndepărta
- detașa
- înstrăina
- renunța
- delimita
- interpune
- segmenta
- desperechea
- despica
- despreuna
- dezlipi
- dezuni
- disjunge
- disocia
- diviza
- face
- tăia
- scinda
- sciziona
- segrega
- smulge
- spația
- ramifica
- răzni
- rupe
- dezalcătui
- bășcălui
- bășcăși
- a (se) depărta
- a (se) îndepărta
- decola
- descleia
- depărta
- dezancola
- disloca
- luxa
- a dezlocui
- strămuta
- sminti
- deplasa
- dezarticula
- dezbârna
- mișca
- urni
- scrânti
- dezlocui
- falia
- rezulta
- decurge
- a deriva
- a proveni
- a se trage
- a însemna
- a reieși
- a urma
- subînțelege
- a atârna
- urma
- izvorî
- deriva
- curge
- proveni
- reieși
- da
- ieși
- rămâne
- a (se) despărți
- a se despărți
- a se izola
- a se răzleți
- a se răzni
- a se răzlogi
- a despărți
- a divide
- a diviza
- a fracționa
- a fragmenta
- a îmbucătăți
- a împărți
- a scinda
- a secționa
- a tăia
- încuia
- discrimina
- selecta
- deschilini
- deglutina
Sensuri
decroșa – vb. I. 1. Tranz. A desprinde ceva care a fost agățat. 2. Refl. (Despre o mașină electrică) A se desprinde. 3. Refl. (Despre strate geologice) A se deplasa în plan orizontal de-a lungul unei spărturi. - Din fr. décrocher.
despărți – vb. IV. 1. Refl. A se îndepărta de cineva sau de ceva plecând în altă parte, a părăsi, vremelnic sau definitiv, pe cineva sau ceva; (despre mai multe persoane) a se separa, plecând în direcții diferite. – Refl. Fig. A se înstrăina, a se detașa sufletește de cineva sau de ceva; a rupe legăturile cu cineva. – Refl.
dezlipi – vb. IV. Tranz. și refl. 1. A (se) desprinde din locul unde este lipit, prins sau fixat. 2. A se depărta sau a face să se depărteze de un loc sau de un obiect (de care se află adesea proptit). – Refl. (Adesea fig.) A se depărta de o persoană; a se despărți. - Dez- + lipi.
disloca – vb. I. Tranz. și refl. A (se) mișca din locul unde se afla, a (se) deplasa, a (se) desprinde (din întregul din care face parte). – Refl. (Despre straturi geologice) A-și modifica poziția inițială (orizontală). – Tranz. și refl. (Med.) A (se) deplasa (un os sau un membru) din articulații. – Tranz.
rezulta – pers. 3 rezultă, vb. I. Intranz. A urma, a apărea ca o consecință logică; a decurge din..., a reieși, a izvorî. – (Mat.; mai ales la calculele aritmetice) A avea drept rezultat; a ieși, a da. - Din fr. résulter.
separa – vb. I. 1. Tranz. A face să nu mai fie împreună; a despărți, a desface, a izola. – Refl. (Despre persoane) A se îndepărta, a se despărți; (despre soți) a divorța. 2. Refl. și intranz. (Fiz.; despre o substanță solidă dizolvată într-un lichid) A (se) depune sub formă de precipitat. - Din fr. séparer, lat. separare.