Sinonime pentru «indeparta»

ÎNDEPĂRTA, îndepărtez, vb. I. 1. Tranz. A face să fie sau a ține departe; a înlătura. ♦ A scoate pe cineva din funcție; a concedia. 2. Refl. A pleca din apropierea cuiva sau a ceva; a merge în altă parte. ♦ A se abate, a devia. – În + depărta.

îndepărta [At: DA / Pzi: ~tez / E: în- + depărta] 1 vt A așeza la o distanță mai mare decât cea inițială. 2 vt A ține departe ceva sau pe cineva. 3 vt A înlătura pe cineva dintr-o funcție. 4 vr A pleca din apropierea cuiva sau a ceva. 5 vr A se distanța sufletește de cineva sau de ceva. 6 vr A se abate de la ceva stabilit.

ÎNDEPĂRTA (-tez) vb. tr. și refl. 1 A (se) depărta ¶ 2 A înlătura, a da la o parte: nu înceta... să întărîte pe împăratul, ca doară ar pedepsi și ar ~ pe împărateasa (SB.).

ÎNDEPĂRTA, îndepărtez, vb. I. (Uneori în concurență cu depărta) 1. Tranz. A înlătura, a da la o parte; a ține departe. V. elimina. Cînd vreunul dintre flăcăi dă să puie mîna pe cîte ceva, ele-i îndepărtează cu năfrămile. SEVASTOS, N. 160. Tot nu înceta... să întărîte pe împăratul, ca doar ar pedepsi și ar îndepărta pe împărăteasa. SBIERA, P. 110. ♦ A scoate din funcție pentru abateri grave; a conc