Acasă › A › a scutura

Sinonime pentru «a scutura»

Sinonime pentru a scutura

Sinonime: tezaurul RoSpell (GPL) și dexonline.ro (licență GPL)

Sensuri

arunca – vb. I. 1. Tranz. A face ca ceva (rar cineva) să ajungă la o distanță oarecare, imprimându-i o mișcare violentă; a azvârli. – Expr. A arunca (ceva) în aer = a distruge (ceva) cu ajutorul unui exploziv. A(-și) arunca ochii (sau o privire) = a privi repede, în treacăt; a examina, a cerceta sumar.

certa – vb. I. 1. Refl. recipr. A se lua la ceartă cu cineva, a discuta cu glas ridicat, cu aprindere; a se gâlcevi, a se ciorovăi, a se ciondăni. – A rupe relațiile de prietenie, a se învrăjbi cu cineva, a se supăra. – Expr. A fi certat cu morala = a se abate sistematic de la principiile de etică; a fi imoral.

critica – vb. I. Tranz. A dezvălui lipsurile, greșelile, defectele unor persoane, ale unei opere, ale unor stări de lucruri (arătând cauzele și indicând mijloacele de îndreptare). – A aprecia valoarea etică, artistică etc. a unei opere. – A arăta cu răutate (sau cu exagerare) părțile slabe ale unui lucru sau ale unei persoane;

dăscăli – vb. IV. 1. Tranz. A învăța, a povățui, a sfătui; p. ext. a mustra, a dojeni, 2. Tranz. A bate capul (cuiva); a cicăli. 3. Intranz. (Rar) A exercita profesiunea de dascăl, a funcționa ca dascăl. - Din dascăl.

deretica – vb. I. Intranz. A face ordine și curățenie prin casă. – Tranz. A pune ceva în ordine; a aranja. [Var.: derăteca, derdica, dereteca vb. I] - Lat. de-radicare.

hurui – pers. 3 huruie, vb. IV. 1. Intranz. A face un zgomot ca acela care se aude când umblă o căruță, când se rostogolește un butoi sau când cad mai multe obiecte tari unul peste altul; a hurdui; a hodorogi. 2. Refl. (Reg.) A se dărâma, a se surpa, a se nărui. [Var.: hului, urui vb. IV] - Formație onomatopeică.

îndepărta – vb. I. 1. Tranz. A face să fie sau a ține departe; a înlătura. – A scoate pe cineva din funcție; a concedia. 2. Refl. A pleca din apropierea cuiva sau a ceva; a merge în altă parte. – A se abate, a devia. - În + depărta.

înlătura – vb. I. Tranz. A da la o parte, a îndepărta; a delătura; p. ext. a face să dispară. - În + laturi (pl. lui latură).

răspândi – vb. IV. 1. Refl. (Despre lumină, căldură etc.) A se împrăștia în toate părțile sub formă de unde, emanații, vapori etc.; a se degaja. – Tranz. A transmite, a propaga lumină, căldură etc. 2. Refl. (Despre știri, vești, publicații) A se difuza, a deveni cunoscut. – (Despre lichide) A se întinde pe o suprafață mare.

zgâlțâi – vb. IV. Tranz. și refl. A (se) scutura, a (se) clătina cu putere; a (se) zgudui; a (se) zgâlțâna; a (se) cutremura. - Formație onomatopeică.