Sinonime pentru «a slobozi»
Sinonime pentru a slobozi
- absolvi
- a isprăvi
- a sfârși
- a termina
- a cruța
- a ierta
- a scuti
- a milui
- a pardona
- pardona
- absolva
- ierta
- achita
- asasina
- omorî
- suprima
- ucide
- a lichida
- a onora
- a plăti
- a număra
- a plini
- a răfui
- a răspunde
- a exoflisi
- a depune
- a vărsa
- a scăpa
- da
- împlini
- onora
- lichida
- plăti
- fitui
- răfui
- răspunde
- arunca
- a azvârli
- a lepăda
- a zvârli
- a țipa
- a scutura
- azvârli
- a mătura
- a da
- proiecta
- a lansa
- a trage
- a hăti
- doborî
- năpusti
- sări
- zvârli
- cheltui
- împrăștia
- vânt
- țipa
- gârlă
- iuruși
- izbi
- împroșca
- aiepta
- avânta
- precipita
- repezi
- lepăda
- închide
- întemnița
- trânti
- semăna
- emite
- scoate
- rostogoli
- vărsa
- lansa
- scutura
- poligni
- prodiga
- prăvăli
- propulsa
- repudia
- alivăni
- țâvli
- autoriza
- a delega
- a împuternici
- a învesti
- a abilita
- a isprăvnici
- îndreptăți
- împuternici
- întemeia
- delega
- îngădui
- permite
- a arunca
- a repezi
- a năpusti
- îniepta
- înlătura
- azvârlită
- mătura
- concedia
- a îndepărta
- a scoate
- a mătrăși
- a disponibiliza
- zbura
- plimbare
- îndepărta
- afară
- elibera
- destitui
- debarca
- demite
- detrona
- disponibilitate
- drum
- epura
- exoflisi
- disponibiliza
- licenția
- mazili
- mătrăși
- trimite
- slobozi
- pune
- liber
- descărca
- a deșerta
- a goli
- a vida
- a zvânta
- a scurge
- a sicni
- ușura
- vida
- aprinde
- bascula
- goli
- dezlănțui
- declanșa
- trage
- revărsa
- răcori
- destinde
- deșerta
- desface
- a despături
- a dezdoi
- a răspica
- desfășura
- deschide
- dezlega
- despleti
- a degaja
- a elibera
- a libera
- desprinde
- dezlipi
- descompune
- a desfășura
- a întinde
- a răsfira
- a căsca
- a deschide
- a crăpa
- a se deschide
- a se despica
- a plesni
- vinde
- rupe
- rezilia
- împărți
- înfoia
- întinde
- crăpa
- cura
- deciocăla
- decupla
- demonta
- derula
- descinge
- descleșta
- anula
- despărți
- separa
- despături
- strica
- înfățișa
- prezenta
- expune
- desfira
- desfoia
- despacheta
- desperechea
- despica
- destrăma
- deșira
- detașa
- dezagrega
- dezbate
- dezbăiera
- dezbina
- a se relaxa
- a slăbi
- a lărgi
- a (se) îndrepta
- a (se) întinde
- calma
- domoli
- liniști
- potoli
- recrea
- amuza
- deconecta
- discorda
- descreți
- relaxa
- slăbi
- îndrepta
- odihni
- distra
- retrage
- dezdoi
- decontracta
- detensiona
- detorsiona
- a salva
- a mântui
- a apuca
- a volnici
- dez-robi
- ieși
- libera
- des-face
- desărcina
- debloca
- evacua
- volnici
- degaja
- descotorosi
- despriponi
- dezbăra
- dezrobi
- dispensa
- delesta
- descătușa
- emancipa
- libertate
- scăpa
- sustrage
- defrâna
- emana
- a emite
- a exala
- a împrăștia
- a răspândi
- a răsfuga
- a proveni
- a izvorî
- dezvolta
- exala
- răspândi
- remite
- transmite
- izvorî
- proveni
- produce
- transpira
- respira
- concretiza
- apărea
- naște
- ajunge
- intenționa
- plănui
- veni
- cădea
- a (se) salva
- a (se) izbăvi
- a (se) mântui
- a (se) hălădui
- a (se) litrosi
- a (se) milui
- a (se) mistui
- a (se) rătui
- evada
- debarasa
- a se achita
- pierde
- omite
- strecura
- neglija
- izbăvi
- avea
- dezbrăca
- fofila
- lecui
- salva
- evita
- străbate
- lașa
Sensuri
absolvi – (1) absolvesc, (2) absolv, vb. IV. Tranz. 1. A termina un an școlar, un ciclu sau o formă de învățământ. 2. A scuti pe cineva de pedeapsă; a ierta. - Din germ. absolvieren, lat. absolvere.
achita – vb. I. 1. Tranz. A declara printr-o hotărâre judecătorească că persoana trimisă în judecată penală este nevinovată. 2. Tranz. și refl. A(-și) plăti, a(-și) îndeplini o obligație materială sau morală. – Expr. (Refl.) A se achita de ceva = a duce la bun sfârșit o obligație. 3. Tranz. (Arg.) A omorî, a ucide. - Din fr.
arunca – vb. I. 1. Tranz. A face ca ceva (rar cineva) să ajungă la o distanță oarecare, imprimându-i o mișcare violentă; a azvârli. – Expr. A arunca (ceva) în aer = a distruge (ceva) cu ajutorul unui exploziv. A(-și) arunca ochii (sau o privire) = a privi repede, în treacăt; a examina, a cerceta sumar.
autoriza – vb. I. Tranz. A împuternici pe cineva sau ceva cu o autoritate (publică). – A da cuiva dreptul de a face, de a spune etc. ceva. [Pr.: a-u-] - Din fr. autoriser.
azvârli – vb. IV. 1. Tranz. A arunca ceva (departe) printr-o mișcare rapidă și violentă. – A da la o parte, a lepăda (un lucru nefolositor sau vătămător). 2. Intranz. A arunca cu ceva asupra cuiva. – (Despre animale de ham) A izbi cu picioarele, a fi nărăvaș. 3. Refl. A se repezi, a se năpusti, a se avânta, a se arunca.
concedia – vb. I. Tranz. 1. A elibera dintr-o funcție, a îndepărta din serviciu, a da afară. 2. (Rar) A îngădui cuiva să se retragă; a pofti pe cineva să iasă; a îndepărta. [Pr.: -di-a] - Din fr. congédier.
descărca – vb. I. Tranz. 1. A goli, parțial sau în întregime, un vehicul de transport; a da jos încărcătura. 2. A suprima sau a micșora forțele care acționează asupra unei piese, unei construcții, unui sistem tehnic etc. care ar putea produce deformarea acestuia. 3. A scoate încărcătura dintr-o armă de foc.
desface – vb. III. 1. Tranz. și refl. A (se) descompune în părțile componente. – Tranz. A face ca ceva efectuat să revină la starea anterioară. – Tranz. A anula o învoială, un contract etc. 2. Tranz. și refl. A (se) desprinde din locul sau din legătura în care este prins, fixat. 3. Refl. și tranz.
destinde – vb. III. 1. Refl. A se desface din încordare; a se relaxa, a slăbi. – Fig. (Despre nervi sau stări de surescitare) A se liniști, a se calma, a se descărca, a se deconecta. 2. Refl. (Despre ființe, corpul sau părți ale corpului lor) A se întinde, a se îndrepta (din închircire, din ghemuire). [Perf. s. destinsei, part.
elibera – vb. I. Tranz. 1. A da libertate, a pune în stare de libertate; a înlătura oprimarea (națională, politică, socială); a dezrobi, a descătușa, a emancipa. – Refl. Popoarele coloniale s-au eliberat. – Refl. (Despre militari) A fi lăsat la vatră. – Refl.
emana – vb. I. 1. Tranz. A emite, a degaja, a împrăștia un gaz, vapori, un miros etc.; a exala. 2. Intranz. A proveni, a veni de la...; a izvorî, a-și avea originea. - Din fr. émaner, lat. emanare.
scăpa – vb. I. 1. Intranz. A se desprinde din...; a se elibera, a se salva (dintr-o cursă, dintr-o strânsoare etc.); a se descătușa. – A se strecura prin..., a străbate. – A ieși cu bine dintr-un necaz, dintr-o încurcătură, dintr-o situație grea; a se feri de..., a evita, a se apăra de... – Intranz. și tranz.