Sinonime pentru «strica»
Sinonime pentru strica
- abroga
- anula
- asasina
- certa
- contagia
- contamina
- deflora
- deochea
- deplasa
- descoase
- desființa
- destrăma
- deșira
- devasta
- dezarticula
- dezvirgina
- disloca
- distruge
- infecta
- infirma
- invalida
- irosi
- înrăutăți
- învrăjbi
- jefui
- luxa
- molipsi
- mutila
- nimici
- omorî
- pierde
- pârjoli
- prăda
- prăpădi
- pustii
- risipi
- schilodi
- scrânti
- sfărâma
- sparge
- suci
- supăra
- suprima
- ucide
- deteriora
- ponosi
- ruina
- avaria
- defecta
- forța
- altera
- deranja
- caria
- dăuna
- vătăma
- a i se deranja
- polua
- a se închide
- a se mohorî
- a se posomorî
- a (se) corupe
- a (se) deforma
- a decădea
- a (se) deprava
- a (se) desfrâna
- a (se) destrăbăla
- a (se) perverti
- a (se) vicia
- a (se) dezmăța
- a (se) sminti
- zădărnici
- desface
«strica» apare și ca sinonim la
- deranja
- detraca
- dezmăța
- dorovăi
- hârbui
- hodorogi
- hrentui
- închide
- mocni
- mohorî
- paradi
- părădui
- pâșcăvi
- posomorî
- rablagi
- sărbezi
- scoace
- scorboroși
- silnici
- sminti
- zeri
Definiții din surse publice
STRICA, stric, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) transforma din bun în rău; a (se) deteriora, a (se) degrada; a (se) defecta. ◊ Expr. (Refl.) A se strica căruța în mijlocul drumului = a întâmpina piedici, a avea neplăceri când ești încă departe de țintă. ♦ Refl. Spec. (Despre vreme) A se schimba în rău, a deveni nefavorabil. 2. Tranz. (Pop.) A sfărâma învelișul tare al unui lucru (pentru a scoate ș
Sursa: DEX '09 (dexonline.ro)strica [At: PRAV. 140 / Pzi: stric, 6 și (înv) stric / E: ml extricare] 1 vt (C. i. mai ales obiecte sau părți ale lor) A face să-și piardă total sau parțial calitățile, funcționalitatea etc. devenind necorespunzător sau neutilizabil, prin uzare sau în urma unei acțiuni violente, prin nerespectarea cerințelor de executare, de exploatare etc. Si: a defecta (7), a degrada (13), a deranja (2), a dere
Sursa: MDA2 (dexonline.ro)STRICA, stric, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) transforma din bun în rău; a (se) deteriora, a (se) degrada; a (se) defecta. ◊ Expr. (Refl.) A se strica căruța în mijlocul drumului = a întâmpina piedici, a avea neplăceri când ești încă departe de țintă. ♦ Refl. Spec. (Despre vreme) A se schimba în rău, a deveni nefavorabil. 2. Tranz. (Pop.) A sfărâma învelișul tare al unui lucru (pentru a scoate ș
Sursa: DEX '98 (dexonline.ro)STRICA, stric, vb. I. 1. Tranz. A aduce (fără voie) într-o stare (mai) proastă, a preface din bun în rău; a deteriora; (cu privire la mecanisme) a defecta. Aștept un telefon și aș vrea ca aparatul să funcționeze... Să sperăm că va funcționa... Să nu se strice. SEBASTIAN, T. 73. ◊ Refl. Broasca se strică și capacul se desfăcu. DUMITRIU, N. 84. Unul zise: aveam să mă duc pînă în cutare loc, însă o r
Sursa: DLRLC (dexonline.ro)Definiții: dexonline.ro. Sinonime suplimentare: ro.wiktionary.org (CC BY-SA).