Sinonime pentru «a zgudui»
Sinonime pentru a zgudui
- clătina
- balansa
- a (se) mlădia
- bălăbăni
- împletici
- cutre-mura
- zdruncina
- zgâlțâi
- a zdruncina
- agita
- flutura
- clinti
- a (se) mișca
- a (se) muta
- juca
- zgudui
- zgâlțâna
- zgâcina
- zducni
- zblendui
- zbihui
- zbiciula
- hurduca
- hâțâi
- hâțâna
- hlobăna
- hurducăi
- mlădia
- adia
- zbate
- bălălăi
- bălăngăi
- bălăngăni
- bănănăi
- clăti
- legăna
- șovăi
- urni
- ezita
- cobâlțâi
- bascula
- cumpăni
- cutremura
- dăina
- dârdâi
- mătăhăi
- mătănăi
- mișca
- tremura
- scobâlți
- scutura
- claudica
- hurui
- dărăpăna
- dărâma
- nărui
- prăbuși
- prăvăli
- risipi
- surpa
- a durăi
- a durui
- a hodorogi
- a turui
- a trăncăni
- a hurdui
- a troncăni
- a trăscări
- a clătina
- a hâțâi
- a hâțâna
- a hurduca
- a hurducăi
- a scutura
- a zdroncăni
- a zgâlțâi
- a bălăbăni
- a drâgâi
- a zducni
- zdroncăni
- vui
- hurdui
- hodorogi
- durui
- durdui
- durăi
- turui
- admonesta
- arunca
- azvârli
- certa
- critica
- dăscăli
- debarasa
- degaja
- descotorosi
- dezbăra
- dezobișnui
- dezvăța
- dojeni
- împrăștia
- îndepărta
- înlătura
- lăsa
- lepăda
- moraliza
- mustra
- părui
- presăra
- răspândi
- scăpa
- semăna
- zvârli
- a zgâlțâna
- a zbiciula
- a zblendui
- a zgâcina
- a zbihui
- a se cutremura
- a se înfiora
- a tremura
- a tresări
- deretica
- cădea
- cioroboti
- exfolia
- elibera
- a hurui
- smuci
- viscoli
- hăți
Sensuri
clătina – vb. I. 1. Tranz., refl. și intranz. A (se) mișca (puțin, lin) într-o parte și în alta; a (se) legăna; a (se) agita (usor). – Expr. (Tranz.) A clătina capul (sau, intranz., din cap) = a-și mișca capul într-o parte și în alta în semn de mirare, de îndoială, de descurajare etc. 2. Refl. A șovăi în mers, în mișcare;
hurui – pers. 3 huruie, vb. IV. 1. Intranz. A face un zgomot ca acela care se aude când umblă o căruță, când se rostogolește un butoi sau când cad mai multe obiecte tari unul peste altul; a hurdui; a hodorogi. 2. Refl. (Reg.) A se dărâma, a se surpa, a se nărui. [Var.: hului, urui vb. IV] - Formație onomatopeică.
scutura – vb. I. I. 1. Tranz. A clătina, A agita sau (mai rar) a lovi un obiect pentru a face să cadă ori să iasă ceva de pe (sau din) el. – Expr. (Fam.) A scutura (pe cineva) de bani sau a scutura buzunarele (ori punga) cuiva = a lua cuiva (prin mijloace necinstite) toți banii, a stoarce (pe cineva) de bani. – Refl.
zgâlțâi – vb. IV. Tranz. și refl. A (se) scutura, a (se) clătina cu putere; a (se) zgudui; a (se) zgâlțâna; a (se) cutremura. - Formație onomatopeică.