Sinonime pentru «a (se) despărți»
Sinonime pentru a (se) despărți
- descompune
- dezmembra
- a (se) desface
- a (se) divide
- a (se) fracționa
- a (se) împărți
- a (se) scinda
- a (se) separa
- a (se) dezalcătui
- putrezi
- altera
- râncezi
- zeri
- înăcri
- borși
- demonta
- desface
- destrăma
- strica
- crispa
- contracta
- dezagrega
- disocia
- dezasambla
- scinda
- putregăi
- putrefia
- dezalcătui
- boghisi
- dezbina
- a (se) învrăjbi
- a (se) dezuni
- desperechea
- dușmăni
- învrăjbi
- răzleți
- dezuni
- separa
- rupe
- despărți
- despica
- diviza
- sparge
- divorța
- divorț
- bășcăși
- izola
- a (se) segrega
- a (se) deosebi
- a (se) osebi
- în-depărta
- retrage
- a (se) claustra
- a (se) însingura
- a (se) sihăstri
- individualiza
- osebi
- închista
- sihăstri
- schivnici
- pustnici
- închide
- încuia
- însingura
- claustra
- detașa
- exila
- segrega
- sta
- pustii
- răzni
- robinsona
- afunda
- confina
- baricada
- țep
- țepui
- a se izola
- a se separa
- a se răzni
- a se răzlogi
- a se pierde
- a se rătăci
- împrăștia
- a (se) împrăștia
- a (se) răspândi
- a (se) risipi
- a (se) năsădi
- a (se) sparge
- a (se) spărgălui
- a (se) sprinji
- a (se) scociorî
- a (se) scodoli
- răsfira
- răspândi
- rătăci
- îndepărta
- risipi
- alege
- a (se) desprinde
- a (se) detașa
- a (se) izola
- a (se) rupe
- a se răzleți
- a despărți
- a despreuna
- a dezuni
- a divide
- a diviza
- a fracționa
- a fragmenta
- a îmbucătăți
- a împărți
- a scinda
- a secționa
- a tăia
- a (se) descompune
- compartimenta
- împărți
- demarca
- despreuna
- desprinde
- disjunge
- discrimina
- tăia
- sciziona
- selecta
- deschilini
- deglutina
Sensuri
descompune – vb. III. 1. Tranz. A desface în părțile componente. – Refl. Fig. A se destrăma, a se dezmembra. 2. Refl. (Despre materii și corpuri organice) A se altera, a se strica; a putrezi. 3. Refl. Fig. (Despre oameni) A-și schimba prin deformare caracterul, înfățișarea morală sau fizică;
dezbina – vb. I. 1. Tranz. și refl. recipr. A face să nu se mai înțeleagă, să se dușmănească, sau a nu se mai înțelege între ei, a se dușmăni; a (se) învrăjbi. 2. Refl. (Rar) A se desface, a se separa, a se rupe (de undeva). - Din lat. disglut[i]nare (refăcut după îmbina).
divorța – vb. I. Intranz. (Despre soți) A se despărți prin divorț. – Tranz. A determina pe cineva să se despartă prin divorț. - Din fr. divorcer (după divorț).
izola – vb. I. 1. Tranz. A despărți cu totul; a separa unul de altul; spec. a despărți un bolnav contagios de oamenii sănătoși, pentru a evita contagiunea. 2. Tranz. A împiedica transmiterea căldurii, a frigului, a umezelii, a zgomotului etc. dintr-un mediu (sau corp) în altul;
răzleți – vb. IV. 1. Refl. A se îndepărta de un grup, a pleca (de lângă...). 2. Refl. și tranz. A (se) răspândi în direcții diferite; a (se) împrăștia, a (se) risipi. - Probabil răz- + lăți.
separa – vb. I. 1. Tranz. A face să nu mai fie împreună; a despărți, a desface, a izola. – Refl. (Despre persoane) A se îndepărta, a se despărți; (despre soți) a divorța. 2. Refl. și intranz. (Fiz.; despre o substanță solidă dizolvată într-un lichid) A (se) depune sub formă de precipitat. - Din fr. séparer, lat. separare.