Sinonime pentru «a auzi»
Sinonime pentru a auzi
- afla
- găsi
- a se auzi
- a răsufla
- a transpira
- a descoperi
- a ghici
- a bănui
- a cunoaște
- a ști
- a oblici
- a găsi
- a prinde
- inventa
- a exista
- a fi
- a se găsi
- a sta
- a figura
- a se număra
- pomeni
- situa
- consta
- primi
- zafla
- da
- veste
- ști
- știre
- dibăci
- ghici
- ispiti
- nimeri
- însemna
- înștiința
- întâlni
- înțelege
- oblici
- act
- descoperi
- exista
- extraordinar
- vedea
- fi
- nemaipomenit
- născoci
- auzi
- scorni
- bobi
- cădea
- depista
- dezveli
- dibui
- dovedi
- transpira
- sta
- pătrunde
- prinde
- redescoperi
- rezida
- dumeri
- sesiza
- a percepe
- a pricepe
- a sesiza
- a pătrunde
- interpreta
- a-și explica
- a concepe
- asculta
- a se împăca
- a se îngădui
- a se învoi
- a se pogodi
- a se bărăbări
- a se nărăvi
- conveni
- a conveni
- a se ajunge
- a se uni
- a se îndogăți
- a se toldui
- a se lovi
- a pristăni
- a se târgui
- a se tocmi
- a veni
- a se simfonisi
- pactiza
- cuprinde
- uni
- intui
- împăca
- îngădui
- îngrădi
- nărăvi
- pricepe
- constata
- observa
- concepe
- gândi
- reflecta
- bineînțeles
- firește
- accepta
- învoi
- câștiga
- profita
- simți
- învoială
- chema
- deștepta
- numi
- scula
- spune
- trezi
- zice
- aminti
- a comânda
- a se întâmpla
- a se da
- a se afla
- a se trezi
- a se vedea
- comânda
- menționa
- cita
- aniversa
- comemora
- sărbători
- cunoaște
- desluși
- distinge
- percepe
- a înțelege
- veni
- nădăi
- ajunge
- apuca
- băga
- duce
- explica
- lumină
- minte
- tăia
- seamă
- lămuri
- a afla
- a poseda
- a stăpâni
- a avea
- a (se) cunoaște
- recunoaște
- bănui
- a-și aminti
- tiptil
- șovăi
- farmec
- prevedea
- presupune
- cumva
- cineva
- oarecare
- știință
- avea
- cunoștință
- probălui
Sensuri
afla – vb. I. 1. Tranz. și intranz. A lua cunoștință despre ceva; a căpăta informații, vești, noutăți despre ceva; a auzi o veste, o noutate etc. 2. Tranz. A găsi, a descoperi (căutând sau întâmplător). 3. Refl. A fi, a se găsi într-un loc, într-o poziție, într-o împrejurare oarecare; a fi, a exista în realitate. – Expr.
înțelege – vb. III. 1. Tranz. A-și face, a avea o idee clară și exactă despre un lucru, a pătrunde, a cuprinde cu mintea; a pricepe. – Expr. Așa (mai) înțeleg și eu = așa da, așa e pe placul meu. A înțelege pe cineva = a) a pricepe ce spune cineva; b) a pricepe (și a aproba) cauzele comportării cuiva.
pomeni – vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A aminti de cineva sau de ceva (în treacăt), fără a insista; a aduce (intenționat) vorba despre cineva sau despre ceva. – Refl. impers. A se menționa lucruri, fapte a căror amintire se transmite (oral sau în scris) din generație în generație; a se aminti, a se cita. – Expr.
pricepe – vb. III. 1. Tranz. A înțelege, a pătrunde ceva cu mintea. – Refl. (Reg.) A se dumeri, a se lămuri (asupra unui lucru). 2. Refl. A avea cunoștințe într-o materie, într-un domeniu; a dovedi iscusință, îndemânare, experiență într-o acțiune, într-o situație; a fi capabil, în stare să facă ceva. - Lat. percipere.
ști – vb. IV. I. 1. Tranz. și intranz. (Folosit și absol.) A avea cunoștință (de...), a fi informat (în legătură cu...), a cunoaște. – Loc. adv. Pe știute = în cunoștință de cauză. Pe neștiute = a) fără să-și dea seama; b) în ascuns, pe furiș, tiptil. – Expr.