Sinonime pentru «a probălui»
Sinonime pentru a probălui
- bănui
- acuza
- admonesta
- afla
- căi
- certa
- dăscăli
- descoperi
- dojeni
- ghici
- imputa
- invidia
- învinovăți
- învinui
- moraliza
- mustra
- pizmui
- pocăi
- regreta
- reproșa
- supăra
- a crede
- a ghici
- a gândi
- a-și imagina
- a-și închipui
- a întrezări
- a presupune
- a prevedea
- a socoti
- a ști
- a visa
- a prevesti
- a nădăi
- a chibzui
- a mirosi
- a se arde
- suspecta
- ambac
- visa
- ști
- impresie
- întrevedea
- nădăi
- mirosi
- presimți
- presupune
- întrezări
- chibzui
- minte
- teme
- probălui
- pipăi
- prepune
- jenui
- suspiciona
- cârti
- bedui
- căuta
- cădea
- cere
- cuveni
- impune
- privi
- trebui
- uita
- a cere
- a cotrobăi
- a răscoli
- a scormoni
- a scotoci
- a umbla
- a scociorî
- a scodoli
- a scorbeli
- a bodicăi
- a corleși
- a cotili
- a hojbăi
- a scobârlăi
- a bârcâi
- a boltăi
- a bulduși
- a burfăi
- a cobârlui
- a cociobăi
- a scofeli
- a scorteli
- a se cere
- a se vinde
- a se întreba
- a se interesa
- a se ocupa
- a se preocupa
- a-și vedea
- a îngriji
- a vedea
- a (se) griji
- a (se) câștiga
- încerca
- a încerca
- a tatona
- a cerceta
- a examina
- a studia
- a cerca
- trata
- vedea
- umbla
- dibăci
- hojbăi
- îngriji
- bâjbâi
- cerceta
- cotrobăi
- scotoci
- urmări
- confirma
- a adeveri
- a arăta
- a atesta
- a certifica
- a demonstra
- a dovedi
- a întări
- a mărturisi
- a proba
- a sprijini
- a stabili
- a susține
- a corobora
- a încredința
- a mărturi
- a probui
- adeveri
- a consacra
- a consfinți
- a ratifica
- a sancționa
- a valida
- a sacra
- a recunoaște
- valida
- vorbi
- încredința
- întări
- atesta
- certifica
- corobora
- definitiva
- consfinți
- proba
- pecetlui
- da
- crede
- considera
- a considera
- a găsi
- a se considera
- a se închipui
- a se socoti
- a se vedea
- a se ține
- a prezuma
- a supoza
- aștepta
- părea
- spera
- încrede
- zice
- găsi
- gândi
- închipui
- îngâmfa
- năluci
- opina
- aprecia
- asculta
- binevoi
- chiti
- socoti
- crezare
- părere
- prezuma
- verifica
- experimenta
- a verifica
- a ispiti
- a căuta
- sonda
- strădui
- a se forța
- a se sforța
- a se sili
- a se strădui
- a gusta
- întrece
- îndura
- simți
- ispiti
- năzui
- cerca
- tatona
- tenta
- testa
- probă
- analiza
- atribui
- cinsti
- examina
- feri
- investiga
- onora
- păzi
- prețui
- respecta
- stima
- studia
- veghea
- vizita
- a aprecia
- a calcula
- a potrivi
- a (se) gândi
- a judeca
- a opina
- a taxa
- a se crede
- a bănui
- a se răfui
- judeca
- hotărî
- a încerea
- a probăi
- a controla
- a inspecta
- a revedea
- a revizui
- a revedui
- a teorisi
- controla
- inspecta
- revizui
Sensuri
bănui – vb. IV. 1. Tranz. A presupune; a presimți; a întrevedea o anumită situație, o anumită soluție etc. 2. Tranz. A considera pe cineva drept autor al unei fapte (rele); a suspecta. 3. Intranz. (Reg.) A se supăra pe cineva; a-i face mustrări. 4. Intranz. (Reg.) A regreta, a se căi. - Din magh. bánni.
căuta – vb. I. I. Tranz. 1. A încerca să găsească pe cineva sau ceva; a umbla după... – Expr. A căuta cuiva ceartă (sau pricină) cu lumânarea = a provoca ceartă cu orice preț. N-ai ce căuta (undeva) = nu există motiv, este interzis să vii sau să te afli undeva.
confirma – vb. I. Tranz. 1. A recunoaște justețea unei afirmații făcute de altcineva mai înainte; a atesta, a mărturisi autenticitatea, exactitatea unui lucru; a întări o ipoteză, o afirmație etc. 2. (Jur.) A renunța la dreptul de a cere anularea unui act juridic, căruia îi recunoaște astfel efectele juridice.
crede – vb. III. 1. Tranz. A fi încredințat sau convins de un fapt, de existența sau de adevărul unui lucru. – Expr. Cred și eu! = se înțelege de la sine, nu e de mirare. Ce (sau cum) crezi? se zice pentru a exprima o amenințare sau o afirmare sigură. 2. Intranz.
încerca – vb. I. Tranz. 1. A verifica un lucru spre a-i controla însușirile; a proba. – Expr. Pe încercate = cu ajutorul, prin mijlocirea unei probe. – Refl. recipr. A-și măsura forțele în luptă cu cineva. 2. A întreprinde un lucru ca exercițiu, de probă; a face tentative de...
socoti – vb. IV. 1. Tranz. A face socoteală (1); a calcula. – A număra. – Refl. recipr. A ajunge la o înțelegere cu cineva asupra unei datorii, obligații etc. – Refl. recipr. Fig. A lichida un diferend cu cineva, a trage la raspundere pe cineva; a se răfui. 2. Tranz. A avea ceva de gând; a plănui, a intenționa. 3. Tranz.
verifica – vb. I. Tranz. 1. A controla ceva pentru a constata dacă corespunde adevărului, cerințelor, calității sau anumitor date. 2. A examina pe cineva pentru a vedea în ce, măsură corespunde funcției sau calității pe care o deține sau care i se încredințează. - Din fr. vérifier, lat. verificare.