Acasă › A › a se prăbuși

Sinonime pentru «a se prăbuși»

Sinonime pentru a se prăbuși

Sinonime: tezaurul RoSpell (GPL) și dexonline.ro (licență GPL)

Sensuri

cădea – vb. II. I. Intranz. 1. A se deplasa de sus în jos datorită greutății, a se lăsa în jos; a pica. – Fig. (Despre iarnă, ger, seară etc.) A se lăsa, a veni, a se apropia. – (Despre ape de munte) A curge repede. 2. (Despre dinți, păr, fulgi, frunze etc.) A se desprinde din locul unde era fixat.

dărâma – vb. I. Tranz. 1. A doborî, a culca la pământ, fig. a distruge, a nimici, a risipi. – Refl. A se prăbuși, a se surpa; a se ruina, a se dărăpăna (1). – A demola o clădire (veche). 2. (Rar) A rupe, a da jos ramuri, frunze dintr-un copac. – (Reg.) A cosi iarbă, cereale etc. [Var.: (reg.) dărma vb. I] - Lat. – deramare.

dărăpăna – vb. I. 1. Refl. (La pers. 3) A se ruina, a se distruge; p. ext. a se nărui, a se surpa. 2. Tranz. (Reg.) A-și smulge părul (de jale, de desperare). - Probabil din lat. – derapinare.

năpusti – vb. IV. 1. Refl. A se repezi asupra cuiva sau undeva (adesea cu intenții agresive); a năvăli, a tăbărî; a da buzna. 2. Tranz. (Înv. și reg.) A lăsa în părăsire; a abandona; a neglija. - Din sl. napustiti.

pica – s. f. Unul dintre cele patru semne distinctive de pe cărțile de joc, de culoare neagră, în formă de inimă sau de frunză cu vârful în sus și cu o codiță în partea de jos; p. ext. carte de joc cu acest semn. - Din germ. Pik, fr. pique.

prăvăli – vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) înclina, a (se) apleca într-o parte; a (se) răsturna, a (se) rostogoli; a cădea sau a face să cadă, a (se) arunca în adâncime, a (se) prăbuși, a (se) trânti. – Refl. A fugi în goana mare, a se năpusti la vale; a se repezi spre ceva, a tăbărî, a da buzna. – Refl.

sări – vb. IV. Intranz. I. (Despre ființe) 1. A se desprinde de la pământ, avântându-se în sus printr-o mișcare bruscă, și a reveni în același loc; a sălta. – A dansa, a țopăi, a zburda. – Expr. (Tranz.) Sare tontoroiul (sau drăgaica), se spune despre o persoană neastâmpărată.

surpa – vb. I. 1. Refl. (Despre maluri, povârnișuri etc.; la pers. 3) A se prăbuși prin măcinare; (despre ziduri, clădiri) a se dărâma, a se prăvăli, a se nărui. – Tranz. A doborî la pământ; a nimici, ruina. 2. Tranz. Fig. A răsturna pe cineva dintr-o situație privilegiată; a submina, a săpa; p. ext.