Sinonime pentru «proașcă»

PROAȘCĂ, proaște, s. f. (Pop.) 1. Cantitate de apă, de noroi etc. care țâșnește de undeva și împroașcă. 2. (În expr.) A face (sau a da) proașca (sau proașcă) (în, între sau prin...) = a face prăpăd, a se năpusti, a da năvală, a da iama (în, între sau prin, printre...). – Din [îm]proșca.

proașcă sf [At: MOXA, 375/12 / V: (înv) procică, proș-, (reg) ~șchie[1], ~șică / Pl: ~ște, (înv) ~șce, (reg) proști / E: (îm)proșca] 1 (Înv) Punct de ochit Si: țintă2. 2 (Înv) Distanță (variabilă) egală cu aceea parcursă de o săgeată aruncată cu arcul. 3 (Pop; îe) A face (sau a da) ~ sau ~ca (în, între, prin, printre sau împrejurul...) A năvăli în, între, prin, printre sau împrejurul a ceva Si: a

PROAȘCĂ, proaște, s. f. Cantitate de apă care țîșnește de undeva și împroașcă. Călcînd de-a dreptul cu talpa, vîrtos, în gîrlele de unde țîșneau proaște de apă lutoasă. C. PETRESCU, A. R. 49. O proașcă de apă care se întrebuințează cînd roiul se urcă în sus. La TDRG. ◊ Expr. A face (sau a da) proașcă (sau proașca) (în, între sau prin)... = a face prăpăd (în dușmani). Proașcă să faci, cînd vei izbi

PROAȘCĂ ~te f. pop. Șuvoi de apă sau de noroi care țâșnește de undeva împroșcând. /v. a [îm]proșca