Sinonime pentru «mațe (pl.)»
Sinonime pentru mațe (pl.)
- abdomen
- burtă
- pântece
- inimă
- bandor
- bârdan
- burduh
- dobă
- foale
- rânză
- vintre
- buft
- burduhan
- pântec
- mijloc
- adânc
- afund
- profund
- adâncos
- mare
- adâncime
- fund
- profunzime
- străfund
- măruntaie (pl.)
- afundiș
- afunzime
- baiere (pl.)
- prăpastie
- compact
- dens
- des
- greu
- gros
- intim
- lăuntric
- absolut
- esențial
- intens
- putenic
- viu
- acut
- hău
- abis
- iad
- infern
- larg
- adâncat
- adâncit
- vast
- întins
- puternic
- grav
- jos
- serios
- temeinic
- deplin
- desăvârșit
- nemărginit
- târziu
- sân
- os
- total
- fier
- imens
- intimitate
- aprofundat
- ars
- beznă
- cavernos
- fierbinte
- lung
- matur
- măduvă
- măruntaie
- departe
- cufunda
- ascunde
- bărbăție
- bravură
- caracter
- centru
- curaj
- cute-zanță
- dârzenie
- esență
- fire
- fond
- încumetare
- îndrăzneala
- materie
- miez
- natură
- neînfricare
- om
- semeție
- stomac
- structură
- temeritate
- temperament
- cord
- suflet
- cupă
- cocoș
- piept
- interior
- ciudă
- deprimare
- furie
- melancolie
- mâhnire
- mânie
- necaz
- tristețe
- amărăciune
- durere
- energic
- curajos
- inimos
- pasionat
- ființă
- nestingherit
- întristare
- impresionabil
- influențabil
- milos
- bun
- uman
- înțelegător
- mărunt
- mărunțiș
- viscere (pl.)
- mărunțele (pl.)
- viscer
- bârhaie
- bohâltane
- bordohane
- borhăie
- borhan
- borhoate
- noian
- animator
- ardoare
- avânt
- bohoci
- chip
- cutezanță
- elan
- față
- figură
- impetuozitate
- individ
- ins
- îndrăzneală
- însuflețitor
- locuitor
- omenie
- persoană
- răsuflare
- respirație
- suflare
- conștiință
- cuget
- gândire
- spirit
- for interior
- cunoștință
- știință
- sinidisis
- psihic
- duh
- bleasc
- gură
- bunătate
- milă
- enerva
- plictisi
- muri
- chinui
- păcătui
- viață
- întrema
- omorî
- plăcea
Sensuri
abdomen – s. n. 1. Parte a corpului, între torace și bazin, în care se găsesc stomacul, ficatul, pancreasul, splina, rinichii și intestinele; pântece, burtă, foale. 2. (Biol.) Partea posterioară a corpului la artropode. - Din fr., lat. abdomen.
adânc – (I) adânci, adj., (II) adâncuri, s. n. I. Adj. 1. (Despre ape, cavități sau lucruri concave) Al cărui fund se află la o distanță (relativ) mare de marginea de sus, de suprafață; adâncit, afund, adâncat, adâncos. – Expr. (A ajunge, a trăi etc.) până la adânci bătrânețe = (a trăi) până la o vârstă înaintată.
afund – adj., adv. 1. Adj. Adânc. – (Substantivat, n.) Adâncime (2). 2. Adv. La o distanță (relativ) mare în adâncime; departe; adânc. – Expr. A (se) da afund = a (se) cufunda într-o apă. (Reg.) A dormi afund = a dormi profund, adânc. - A3 + fund.
inimă – s. f. I. 1. Organ intern musculos central al aparatului circulator, situat în partea stângă a toracelui, care are rolul de a asigura, prin contracțiile sale ritmice, circulația sângelui în organism, la om și la animalele superioare; cord1. – Piept. 2. (Pop.) Stomac, burtă, pântece, rânză. – Expr.
măruntaie – s. f. pl. 1. Totalitatea organelor interne la animale și la om; viscere, vintre; p. restr. organele interne aflate în cavitatea abdominală. – Expr. A ști toate măruntaiele (din cineva) a cunoaște gândurile cele mai ascunse (ale cuiva). – Spec. Totalitatea organelor interne comestibile ale animalelor. 2. Fig.
străfund – s. n. Loc, punct situat la mare adâncime, în interior; adânc. - Stră- + fund.
suflet – s. n. 1. Totalitatea proceselor afective, intelectuale și voliționale ale omului; psihic. – Loc. adv. Din suflet sau din tot sufletul, din adâncul sufletului = cu pasiune, cu convingere; foarte mult. Cu (sau fără) suflet = cu (sau fără) însuflețire, cu (sau fără) elan. – Trăsătură de caracter (bună sau rea); p. ext.