Sinonime pentru «a birui»
Sinonime pentru a birui
- conduce
- a cârmui
- a dirigui
- a domni
- a guverna
- a stăpâni
- a oblădui
- a chivernisi
- a duce
- a ocârmui
- a povățui
- administra
- comanda
- prezida
- dirija
- călăuzi
- îndruma
- ghida
- sfătui
- însoți
- duce
- șofa
- mâna
- ține
- gera
- guverna
- îndrepta
- întovărăși
- năstăvi
- oblădui
- ocârmui
- orienta
- acompania
- călări
- chivernisi
- cârmui
- comporta
- purta
- dădăci
- dirige
- dirigui
- lumina
- manevra
- mână
- tuli
- stăpâni
- stăpânire
- patrona
- petrece
- pilota
- porni
- povățui
- regiza
- adăpa
- depăși
- a devansa
- a întrece
- a trece
- întrece
- a eclipsa
- a înfrânge
- a învinge
- a răzbi
- a surmonta
- a covârși
- anticipa
- covârși
- devansa
- distanța
- doborî
- eclipsa
- exceda
- lăsa
- trece
- surclasa
- surmonta
- păși
- precovârși
- domni
- a conduce
- împărăți
- domina
- trona
- birui
- învăța
- regenta
- izbândi
- a bate
- a câștiga
- a vinci
- reuși
- răzbuná
- învinge
- triumfa
- izbuti
- realiza
- împlini
- îndeplini
- răzbuna
- plin
Sensuri
conduce – vb. III. 1. Tranz. A îndruma un grup de oameni, o instituție. o organizație etc., având întreaga răspundere a muncii în domeniul respectiv. – Fig. A dirija o discuție, a supraveghea desfășurarea unei dezbateri. 2. Refl. A se orienta după..., a se comporta după... 3. Tranz. A însoți pe cineva. 4. Tranz.
depăși – vb. IV. Tranz. 1. A întrece pe cineva sau ceva care merge în același sens; a lăsa în urmă. 2. A trece peste o anumită limită, a întrece o anumită măsură, un anumit nivel. – A întrece puterile sau competența cuiva. Această problemă mă depășește. - Din fr. dépasser (după păși).
domni – vb. IV. Intranz. 1. A conduce un principat, o țară, o împărăție în calitate de domn (3). – Fig. A fi stăpânitor, a stăpâni. Între noi va domni pacea. 2. A o duce foarte bine, a nu avea nici o grijă. 3. Fig. (Despre o înălțime, o clădire etc.) A domina (2). - Din domn.
guverna – vb. I. Tranz. A conduce, a administra, a dirija un stat, un popor. – (Rar) A conduce, a îndruma conduita cuiva. – (Gram.) A impune, a cere un anumit caz, o anumită construcție. - Din fr. gouverner.
izbândi – vb. IV. 1. Intranz. A învinge (în luptă), a fi victorios; a birui, a triumfa. 2. Tranz. A reuși într-o acțiune, a izbuti să realizeze ceva. – A duce la îndeplinire; a realiza, a împlini. - Din sl. izbondon.