Sinonime pentru «a trena»
Sinonime pentru a trena
- întârzia
- a zăbovi
- a pregeta
- a pesti
- a băciui
- a îngădui
- a se încurca
- a sta
- amâna
- a lungi
- a tărăgăna
- a tergiversa
- a prelungi
- zăbovi
- zăbavă
- încetini
- încurca
- îngădui
- împiedica
- rămâne
- opri
- băciui
- tărăgăna
- tergiversa
- sta
- pesti
- pregeta
- retarda
- apesti
- lâncezi
- boli
- piroti
- stagna
- tânji
- zăcea
- a vegeta
- a stagna
- zăcări
- vegeta
- veșteji
- găina
- amorți
- trena
- mocni
- mucezi
- târomi
- putrezi
- plictisi
- lungi
- alungi
- întinde
- continua
- a se culca
- a se întinde
- a se trânti
- a se tinde
- tolăni
- a (se) așeza
- a (se) așterne
- a (se) culca
- a (se) întinde
- a (se) pune
- culca
- dilua
- a (se) mări
- a (se) prelungi
- a continua
- a ține
- a întârzia
- crește
- obrăznici
- grăbi
- înălța
- mări
- prelungi
- temporiza
- tologi
- poligni
- elonga
- a băltăci
- a (se) bălti
- a lâncezi
- a tânji
- baltă
- bălti
- băltăci
- staționa
- a se lungi
- corcoli
- dura
- doini
- adia
- purta
- bogi
Sensuri
întârzia – vb. I. Intranz. 1. A veni, a sosi (undeva) după timpul la care era așteptat sau la care era necesar. 2. A face ceva după termenul obișnuit sau fixat; a apărea, a se ivi după timpul prevăzut. – Tranz. A împiedica pe cineva să săvârșească la timp o acțiune, a face ca ceva să nu se îndeplinească în termen.
lâncezi – vb. IV. Intranz. (Despre oameni) A se afla într-o stare de slăbiciune sau de moleșeală; a nu avea chef de nimic. – Fig. (Despre activități) A stagna. - Din lânced.
lungi – vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) face mai lung; a (se) întinde. – Expr. (Refl.) A i se lungi (cuiva) urechile (de foame) = a răbda de multă vreme de foame, a fi foarte flămând. A i se lungi (cuiva) ochii (sau căutătura) a drum = a fi dornic de a pleca (departe). A i se lungi (cuiva) nasul = a se obrăznici.
stagna – pers. 3 stagnează, vb. I. Intranz. (Despre fluide) A sta pe loc, a nu curge. – Fig. (Despre abstracte) A nu realiza nici un progres; a nu se dezvolta, a nu progresa. - Din fr. stagner, lat. stagnare.
tărăgăna – vb. I. 1. Tranz. A amâna de pe o zi pe alta rezolvarea unei probleme, începerea sau terminarea unei acțiuni etc.; a face să se prelungească, să se întârzie o acțiune, o soluționare. – A merge încet, anevoie, târându-și picioarele. – A vorbi rar, lungind silabele. 2. Refl. impers.
tergiversa – vb. I. Tranz. A amâna rezolvarea unei chestiuni, luarea unei decizii; a tărăgăna. - Din fr. tergiverser, lat. tergiversari.