Sinonime pentru «rezolva»

REZOLVA, rezolv, vb. I. Tranz. 1. A găsi soluția unei probleme. ♦ A pune capăt unei controverse, unui litigiu, unui conflict; a soluționa. 2. (Despre instrumente optice) A separa, a distinge amănunte cât mai fine ale obiectelor studiate. – Din lat. resolvere, germ. resolvieren.

rezolva [At: MAIOR, IST. 260 / V: (înv) ~lia, ~Iui, ~Ivi (S și: resolvi) / S și: reso~ / Pzi: rezolv, (înv) ~vez / E: lat resolvere, ger resolvieren] 1 vt A găsi soluția unei probleme. 2 vt A pune capăt unei controverse, unui litigiu, unui conflict Si: a soluționa. 3 vt (Mat) A dezlega o problemă Si: (Înv) a rezolvirui (1). 4 vt (Mat) A obține valoarea necunoscutei dintr-o ecuație Si: (înv) a rezo

REZOLVA, rezolv, vb. I. Tranz. A găsi dezlegarea, soluția unei chestiuni, a dezlega (o problemă); a soluționa. Te-ai făcut luntre și punte și i-ai rezolvat cazul. PAS, Z. I 143. Duțu se miră de simplitatea și siguranța cu care streinul le rezolvă pe toate. C. PETRESCU, A. 296. ♦ A obține valoarea necunoscutei dintr-o ecuație. ♦ (Cu privire la contradicții) A lichida, a pune capăt. Crezi tu că tocm

REZOLVA vb. I. tr. A găsi soluția unei probleme; a dezlega (o problemă); a soluționa. ♦ A lichida (o contradicție, un conflict). [P.i. rezolv. / < lat. resolvere, cf. it. risolvere].