Sinonime pentru «impartasi»

ÎMPĂRTĂȘI, împărtășesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. (Bis.) A da sau a lua împărtășanie; a (se) cumineca, a (se) griji. 2. Tranz. A accepta punctul de vedere al cuiva, a fi de acord cu... 3. Tranz. A împărți cu cineva ceva; a avea parte de același lucru ca și altcineva. ♦ Refl. (Urmat de determinări introduse prin prep. „din”) A se face părtaș la ceva, a lua parte la ceva; a primi din..., a se înfru

împărtăși [At: (a. 1683) APOSTOL, ap. TDRG / V: ~șa, ~toșa / Pzi: ~șesc / E: în- + părtaș] 1-2 vtr A (se) face (pe cineva) părtaș la ceva. 3 vr A primi din ... 4-5 vtr (Bis) A (se) cumineca (1-2). 6 vt A accepta punctul de vedere al cuiva. 7-8 vtrr A (se) destăinui cuiva ceva. 9 vt A împărți cu cineva ceva. 10 vr A se molipsi. 11 vt (Nob) A da și altuia. 12 vt A primi o parte din ceva.

ÎMPĂRTĂȘI (-ășesc) I. vb. tr. 1 A face părtaș la ceva, a da și altuia o parte din ceva: nestematele odoare cu care îl împărtășise soarta (ODOB.) ¶ 2 ⛪ A cumineca, a griji ¶ 3 A lua parte la ceva, a participa: împărtășesc cu voi bucuria de a vă vedea scăpați; ~ soarta cuiva, a avea aceeași soartă: Porojan însă nu împărtăși soarta celorlalți Țigani (ALECS.); ~ părerea cuiva, a fi de aceeași părere:

ÎMPĂRTĂȘI, împărtășesc, vb. IV. 1. Tranz. (Cu privire la idei, gînduri, sentimente) A comunica, a face cunoscut, a destăinui. Badea Ilie îmi împărtăși nu știu pentru a citea oară bucuria și îngrijorările. C. PETRESCU, S. 137. Călugărul Dan e unul din școlarii Academiei, iar cu deosebire al maistrului Ruben, care-i împărtășește toate îndoielile. EMINESCU, N. 52. Să-ți deie un răspuns, pre care apoi