Sinonime pentru «a urla»
Sinonime pentru a urla
- răsti
- a răcni
- a striga
- a țipa
- a zbiera
- a se oțărî
- a se stropși
- a se răpști
- a se răboțoi
- a se răcămăți
- a se răgădui
- a se răscocora
- a se războti
- a se aspri
- a se născocorî
- a se răboli
- a marecuvânta
- a se burzului
- a se rățoi
- a se zborși
- bate
- picior
- născocorî
- oțărî
- zborși
- burzului
- răcădui
- răcni
- răpști
- stropși
- ridica
- sumete
- rățoi
- repezi
- striga
- cere
- chema
- înscăuna
- întrona
- învesti
- numi
- pretinde
- proclama
- pune
- reclama
- revendica
- unge
- a toi
- a chema
- a țivli
- a puhăi
- a țipoti
- a se sparge
- vocifera
- chiui
- exclama
- văita
- ui
- urla
- țipa
- țipoti
- țivli
- glas
- huhura
- iui
- piept
- chioti
- chirăi
- clama
- mugi
- tuna
- scoate
- sparge
- rage
- stricni
- porunci
- mobiliza
- porecli
- răsuna
- vesti
- anunța
- comunica
- barăngi
- țipuri
- ujni
- huhurez-de-casă
- cap-de-mort
- capul-lui-Adam
- detuna
- trăsni
- a durăi
- bubui
- vui
- durăi
- intra
- pătrunde
- năvăli
- muri
- răzbubui
- oreșniță
- gură
- zbiera
- buhăi
- băuni
- behăi
- rugi
- țâhui
Sensuri
răsti – vb. IV. Refl. A se adresa cuiva pe un ton aspru, ridicat amenințător, a ridica glasul. - Et. nec.
striga – vb. I. I. Intranz. 1. A scoate sunete puternice, țipete; a răcni. – A semnaliza ceva prin țipete; a cere ajutor prin țipete. 2. (Despre animale și păsări) A scoate sunete sau zgomote caracteristice speciei. II. 1. Tranz. A spune, a enunța ceva cu glas puternic; a-și exprima cu glas puternic voința. – Intranz.
tuna – vb. I. 1. Intranz. impers. A se produce un tunet; a se auzi tunetul. 2. Tranz. impers. (Reg.; în imprecații) A lovi pe cineva trăsnetul; a trăsni. 3. Intranz. (La pers. 3) A vui, a bubui. – (Despre glas, cuvinte) A răsuna puternic; (despre oameni) a vorbi cu glasul ridicat; a striga. – Expr.
vocifera – vb. I. Intranz. A vorbi răstit, mânios, cu glasul ridicat. – (Fam.) A face scandal, a țipa. - Din fr. vociférer, lat. vociferare.
zbiera – vb. I. Intranz. 1. (Despre animale) A scoate zbierete. 2. (Despre oameni) A striga tare și strident; a țipa, a răcni. – A plânge, a se tângui cu glas tare. - Probabil lat. – exbelare.