Acasă › A › a (se) zbate

Sinonime pentru «a (se) zbate»

Sinonime pentru a (se) zbate

Sinonime: tezaurul RoSpell (GPL) și dexonline.ro (licență GPL)

Sensuri

agita – vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) mișca repede încoace și încolo; a (se) clătina, a (se) zgudui; a (se) frământa. – Tranz. A amesteca două sau mai multe substanțe prin clătinarea lor (într-un vas). 2. Refl. (Fam.) A se manifesta prin mișcări grăbite și dezordonate, sub impulsul unor enervări. 3. Tranz. și refl. Fig.

frământa – vb. I. 1. Tranz. A preface aluatul într-o masă omogenă, apăsându-l și amestecându-l. – Expr. A frământa pământul = a bate pământul cu picioarele prin lovituri puternice și repetate. – A lovi îndelung și repetat (cu pumnii sau cu picioarele) o persoană trântită la pământ, a călca în picioare. 2. Tranz. Fig.

învolbura – vb. I. 1. Tranz. și refl. (La pers. 3, despre ape, furtuni etc.) A (se) mișca în vârtejuri; a (se) învârteji. 2. Tranz. Fig. (Rar) A învălui, a cuprinde, a împresura. [Prez. ind. și: învolburez] - În + volbură.

palpita – vb. I. Intranz. 1. (Despre inimă) A bate mai puternic, mai rapid decât e normal sau a bate în mod neregulat, din cauza unei emoții, a unui efort, a unei boli; a zvâcni. – (Despre oameni) A fi stăpânit de o emoție puternică, a fi tulburat; a tremura. 2. P. anal. A se mișca ritmic, a se legăna; a tremura, a fremăta;

sili – vb. IV. 1. Tranz. A obliga (prin violență) pe cineva să facă ceva; a constrânge, a forța. – A determina, a convinge, a îndupleca. 2. Intranz. și refl. A da zor, a se grăbi. – Tranz. fact. Începu să silească vitele. 3. Refl. și intranz. A-și da toată osteneala, a depune eforturi, a se strădui (pentru a realiza ceva).

smuci – vb. IV. 1. Tranz. A trage brusc și cu putere pentru a scoate, a smulge, a desprinde, a deplasa ceva sau pe cineva din locul unde se află. – Intranz. (Despre arme de foc) A izbi înapoi la descărcare, a avea recul. 2. Refl.

strădui – vb. IV. Refl. A depune multe eforturi ca să realizeze ceva; a se sili, a se căzni. - Din sl. stradati.

zbuciuma – vb. I. 1. Refl. A se frământa sufletește; a se chinui. 2. Refl. și tranz. A (se) mișca cu neastâmpăr; a (se) agita cu violență. - Probabil din buciuma.

zvârcoli – vb. IV. Refl. 1. A se zbate, a face mișcări spasmodice (de durere). – A se întoarce (în așternut) de pe o parte pe alta (de neliniște); p. ext. a se învârti încoace și încolo de neastâmpăr; a nu-și găsi locul. 2. Fig. A se agita, a se zbuciuma, a se frământa sufletește. - Cf. bg. vărgaljam.