Sinonime pentru «a se zvârcoli»
Sinonime pentru a se zvârcoli
- agita
- a clocoti
- a (se) frământa
- a fremăta
- a (se) învolbura
- a (se) zbate
- a (se) zbuciuma
- a sălta
- a (se) sălbătici
- a (se) clătina
- a (se) scutura
- a (se) zgudui
- a (se) clătări
- a (se) cobâlțâi
- stârni
- flutura
- a se frământa
- a se neliniști
- a se zbuciuma
- a se cioșmoli
- forfoti
- instiga
- a se mișca
- smomi
- învălura
- vântura
- vânzoli
- înfierbânta
- îngrijora
- întărâta
- năbădăi
- neliniști
- zvârcoli
- clătina
- frământa
- zgudui
- ațâța
- scormoni
- zbuciuma
- revolta
- răzvrăti
- tulbura
- zbate
- ceas
- cobâlțâi
- foi
- fremăta
- mișca
- trepăda
- trepida
- scutura
- suci
- precipita
- răscoli
- bâstâcăi
- a se perpeli
- a se răsuci
- a se suci
- a se scârciumi
- viermui
- învârti
- fâțâi
- fojgăi
- mișuna
- codi
- foșni
- jupă
- tăvăli
- jegoși
- mânji
- murdări
- păta
- a (se) rostogoli
- culca
- bălăci
- rostogoli
- bate
- călca
- doborî
- pologi
- strivi
- smuci
- a se bate
- a se ticăi
- învolbura
- palpita
- strădui
- zvâcni
- izbi
- lovi
- zvâcâi
- zbici
- vârteji
- vârtejui
- învâltori
- chinui
- învârteji
- târgui
- tocmi
- mort
- sfărâma
- sfârâi
- pulsa
- învoalbe
- a se zbate
- a se chinui
- a se consuma
- a se marghioli
- a se frăsui
- a se sfărâma
- a se agita
- cioșmoli
- ciudi
- învifora
- ticăi
- piatră
Sensuri
agita – vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) mișca repede încoace și încolo; a (se) clătina, a (se) zgudui; a (se) frământa. – Tranz. A amesteca două sau mai multe substanțe prin clătinarea lor (într-un vas). 2. Refl. (Fam.) A se manifesta prin mișcări grăbite și dezordonate, sub impulsul unor enervări. 3. Tranz. și refl. Fig.
foi – s. m. v. foale.
tăvăli – vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) rostogoli, a (se) suci pe o parte și pe alta pe pământ, în iarbă etc. – Expr. (Refl.) A se tăvăli de râs = a râde cu mare poftă; a se prăpădi de râs. 2. Tranz. A bate pe cineva trântindu-l și târându-l pe jos. 3. Tranz. și refl. A (se) murdări, a (se) mânji. 4. Tranz.
zbate – vb. III. Refl. 1. (Despre ființe) A face mișcări bruște, violente sau convulsive (din cauza durerii sau pentru a scăpa de o strânsoare); a se zvârcoli; a se smuci. – Expr.
zbuciuma – vb. I. 1. Refl. A se frământa sufletește; a se chinui. 2. Refl. și tranz. A (se) mișca cu neastâmpăr; a (se) agita cu violență. - Probabil din buciuma.