Sinonime pentru «a se strivi»
Sinonime pentru a se strivi
- lovi
- izbi
- a izbi
- a răzbi
- a toca
- bate
- plesni
- trânti
- a (se) poticni
- a bate
- a zupăi
- a șupi
- a (se) bate
- a (se) izbi
- ciocni
- a se izbi
- a se clăti
- a ajunge
- a atinge
- a nimeri
- a ochi
- a pocni
- a păli
- a picni
- a tâlni
- a tălăli
- ataca
- zvârli
- a se bate
- a se zdrobi
- a se meci
- aduce
- ajunge
- apropia
- armoniza
- asemăna
- asemui
- asorta
- birui
- combina
- compara
- concorda
- conveni
- copleși
- corespunde
- covârși
- cuprinde
- dăuna
- înfrânge
- înțelege
- învinge
- învoi
- merge
- podidi
- potrivi
- prejudicia
- prinde
- răzbi
- semăna
- toropi
- terciui
- a (se) storci
- a (se) zdrobi
- a (se) fleciui
- a (se) pistosi
- a (se) storcoși
- a (se) toroști
- a se fleșcăi
- a se muia
- a se cofleși
- a se coleși
- chirfosi
- cofleși
- fleșcăi
- strivi
- zobi
- nimici
- trâfni
- storci
- storcoși
- pistosi
- zdrobi
- sfărâma
- a (se) fărâma
- a (se) sfărâma
- a (se) casa
- a sfărâma
- a sparge
- a (se) smăcina
- a (se) risipi
- pisa
- pasa
- sparge
- tescui
- a (se) terciui
- distruge
- extenua
- snopi
- stâlci
- șterge
- smicura
- zdrumica
- zdroși
- turti
- prăpădi
- mâhni
- supăra
- pieri
- ucide
- bătuci
- buchisi
- casa
- călca
- ciulama
- dăula
- detuna
- dihoca
- fărâma
- fărâmă
- măcina
- moci
- mutila
- spârcui
- struji
- pulveriza
- râșni
- rupe
- ecrasa
Sensuri
lovi – vb. IV. 1. Tranz., intranz. și refl. A (se) atinge cu putere, a (se) izbi. – Tranz. A bate. – Tranz. Fig. A aduce prejudicii, pagube; a atinge, a leza. 2. Tranz. și refl. A (se) atinge (fără violență). 3. Refl. A da peste o piedică, a se împiedica, a se izbi de... – Expr.
terciui – vb. IV. Tranz. A transforma într-o pastă moale; a face terci; a strivi, a zdrobi; fig. a nimici. - Terci + suf. -ui.
zdrobi – vb. IV. 1. Tranz. A strivi, a sfărâma. – A nimici, a distruge. – Fig. A mâhni, a supăra, a distruge sufletește. – Refl. A se destrăma, a pieri. 2. Refl. Fig. (Reg.; despre oameni) A se strădui din toate puterile, a se frământa, a se agita; a se zbuciuma. - Din sl. sŭdrobiti.