Sinonime pentru «a începe»

A da start unei acțiuni.

ÎNCEPE, încep, vb. III. 1. Tranz. A realiza prima parte dintr-o lucrare, dintr-o acțiune, dintr-o serie de lucrări sau de acțiuni. ♦ A lua, a scoate, a consuma prima porțiune din ceva. A început o pâine. 2. Intranz. (Despre stări, fenomene) A se arăta, a se ivi, a se manifesta (cu primele semne). ♦ Intranz. și refl. A porni. – Lat. incipere.

începe [At: COD. VOR. 93/3 / V: (înv) cepe / Pzi: încep / E: ml incipio, -ere] 1 vi (Îoc a isprăvi, a înceta, a termina) A lua ființă. 2 vi A porni de Ia... 3 vi A debuta. 4 vt A porni o activitate. 5 vr (Înv; îe) A se ~ (cu cineva) A se lua la ceartă cu cineva. 6 vt A face ca ceva să se realizeze pentru prima dată. 7-8 vir A porni la realizarea unui scop, a unui act etc. 9 vt A lua pentru prima d

ÎNCEPE (-cep) I. vb. tr. 1 A se ocupa de un lucru pentru întîia oară, a face primul pas într’o lucrare (în opoziție cu a sfîrși, a isprăvi): ~ a scrie; cînd începe să vorbească, nu mai sfîrșește; cel ce începe multe nu isprăvește nimic; începe una și isprăvește alta; începe să bată vîntul ¶ 2 A face un început: ~ o bute, o pîine ¶ 3 A fi la început, în frunte, în cap: cuvîntul care începe o frază.

ÎNCEPE, încep, vb. III. 1. Intranz. (Adesea precedă subiectul; despre o stare sau un fenomen) A se arăta, a se ivi, a apărea (cu primele semne). Începu o ploaie... de părea că toarnă cu găleata. ISPIRESCU, L. 28. ♦ (Despre o lucrare, o acțiune) A se porni, a se deschide. Ziceți să cînte muzica... să-nceapă balul. ALECSANDRI, T. I 225. 2. Tranz. (Urmat de verbe la conjunctiv sau la infinitiv) A fac