Sinonime pentru «zalud»

ZĂLUD, -Ă, zăluzi, -de, adj. (Pop.) 1. Smintit, țicnit, nebun; zăpăcit. ♦ Scos din minți, înnebunit, tulburat, năucit. 2. Naiv, nepriceput; ușuratic; tembel. 3. Prost. – Din bg. zaluden.

zălud, ~ă [At: MARDARIE, L. 95 / V: (Înv) ~lod, zol~, sal~ / Pl: ~uzi, ~e / E: slv *залуд cf bg залуд, залуда „prost”] 1-2 smf, a (Îvp; adesea cu sens atenuat) Naiv. 3-4 smf, a (Îvp) Prost. 5 a (Îvp) Zănatic. 6-7 smf, a (Pop) Neserios. 8-9 smf, a (Pop) Ușuratic. 10-11 smf, a Nebun. 12 a Tulburat.

zălud, -ă adj. (înv., pop.) 1 Care este smintit, țicnit, nebun; zăpăcit. ◊ (subst.) A afirmat că nu vrea să vorbească cu zăluzii. ♦ Care este scos din minți, înnebunit, tulburat, năucit. ◊ (subst.) Nu se putea baza pe el; se purta ca un zălud. 2 (cu sens atenuat) Care este naiv, nepriceput; ușuratic; tembel. Crîșmari zăluzi (SADOV.). 3 Care este prost. • pl. -uzi, -ude. /<sl. veche залоудъ; cf. bg

ZĂLUD, -Ă, zăluzi, -de, adj. 1. Smintit, țicnit, nebun; zăpăcit. ♦ Scos din minți, înnebunit, tulburat, năucit. 2. Naiv, nepriceput; ușuratic; tembel. 3. Prost. – Din bg. zaluden.