Sinonime pentru «ruinat»

RUINAT, -Ă, ruinați, -te, adj. 1. Căzut în ruină; dărăpănat. 2. Fig. Care și-a pierdut averea; sărăcit, scăpătat. [Pr.: ru-i-] – V. ruina.

ruinat, ~ă a [At: BĂLCESCU, M.V. 114 / V: (reg) ~nit, ~roien~, roin~ / Pl: ~ați, ~e / E: ruina] 1 Transformat în ruină (1) Si: dărăpănat (1), năruit, (reg) rântuit. 2 (Fig) Sărăcit.

RUINAT, -Ă, ruinați, -te, adj. 1. (Despre o clădire, o construcție etc.) Căzut în ruină; dărăpănat, năruit, surpat. Un fior ușor trecea printre zidurile ruinate. SADOVEANU, O. VII 195. Pe Neajlov, de la vale de satul Crevedia, s-a găsit o zidire ruinată. BĂLCESCU, O. I 31. Ruinata cetățuie ce acopere cel munte Și de unde pe cîmpie ochiul vede lucruri multe. ȘEZ. XVIII 9. 2. Fig. (Despre persoane)

ruinat a. 1. care e în ruine; 2. fig. care și-a pierdut averea, puterile.