Sinonime pentru «realitate»

REALITATE, realități, s. f. Fapt, lucru real care există efectiv, stare de fapt; p. ext. adevăr. ◊ Loc. adv. În realitate = de fapt, efectiv, în adevăr. ♦ (Fil.; la sg.) Existență, tot ce există; (în opoziție cu posibilitate) Existență afectivă. [Pr.: re-a-] – Din fr. réalité, lat. realitas, -atis, germ. Realität.

realitate sf [At: VÂRNAV, L. 146{2}/16 / P: re-a~ / Pl: ~tăți / E: fr réalité, lat realitas, -tis, ger Realität] 1 Existență obiectivă. 2 Fapt concret. 3 Lucru real2 (1). 4 Stare de fapt. 5 (Pex) Adevăr (8). 6 (Îlav) În ~ În adevăr. 7 (Îe) A aduce (sau a chema, a readuce pe cineva) la ~ A face (pe cineva) să înțeleagă o anumită situație, să vadă un lucru sub aspectul lui real. 8 (Flz; lsg) Materie

REALITATE, realități, s. f. Existență efectivă, obiectivă; fapt concret, lucru real, stare de fapt; p. ext. adevăr. ◊ Loc. adv. În realitate = de fapt, efectiv, în adevăr. ♦ (Fil.; la sg.) Materia care există în afara conștiinței omenești și independent de ea. [Pr.: re-a-] – Din fr. réalité, lat. realitas, -atis, germ. Realität.

REALITATE, realități, s. f. Existență efectivă, obiectivă; lucru real, fapt concret, situație, stare de fapt; p. ext. adevăr. Noțiunea de libertate a democrației romantice trebuia revizuită și adusă la realități precise și necesare. SADOVEANU, E. 55. Cu atît mai dureros cu cît se apropia momentul cînd va trebui să descopere realitatea. REBREANU, R. II 223. Fusese vis, visul lui cel atît de aievea,