Sinonime pentru «promite»

PROMITE, promit, vb. III. Tranz. 1. A-și lua obligația de a face ceva; a face promisiuni, a făgădui. 2. Fig. A îndreptăți speranțele; a prezenta perspectivele favorabile. – Din lat. promittere, fr. promettre.

promite vt [At: CALENDARIU (1794), 124/10 / V: (reg; cscj) ~iți / Pzi: promit / E: lat promittere, fr promettre] 1 (Înv) A prevesti1 (1). 2 (Înv) A anunța. 3 A-și lua obligația, angajamentul de a face ceva pentru altcineva Si: a făgădui. 4 (Fig; rar) A sorti. 5 A prezenta perspective favorabile, temeinice, certe etc. 6 A da speranțe.

PROMITE, promit, vb. III. Tranz. 1. A-și lua obligația de a face ceva; a face promisiuni, a făgădui. 2. Fig. A îndreptăți speranțele; a prezenta perspectivele favorabile. – Din lat. promittere, fr. promettre.

PROMITE, promit, vb. III. Tranz. 1. A se angaja, a-și lua obligația de a face ceva; a face promisiuni, a făgădui. Promite-mi că n-ai să uiți ecuațiile de gradul al treilea. Promite-mi c-ai să înveți. Promite-mi c-ai să treci corigența. SEBASTIAN, T. 182. Remite-i din parte-mi cărțile ce i-am fost promis. CARAGIALE, O. VII 4. În toată ziua el îi promitea că taina sufletului său își va avea sfîrșitu