Sinonime pentru «calomnia»

CALOMNIA, calomniez, vb. I. Tranz. A vorbi pe cineva de rău pe nedrept, a spune lucruri neadevărate despre cineva, a discredita pe cineva; a defăima, a bârfi, a cleveti, a huli, a ponegri. [Pr.: -ni-a] – Din fr. calomnier, lat. calumniari.

calomnia vt [At: CARAGIALE, O. VII, 230 / P: ~ni-a / Pzi: ~iez / E: fr calomnier ] A spune, pe socoteala cuiva, lucruri rele, neadevărate, discreditându-l în onoarea și reputația sa Si: a bârfi, a cleveti, a defăima, a huli.

CALOMNIA, calomniez, vb. I. Tranz. A vorbi pe cineva de rău, a spune lucruri neadevărate despre cineva, a discredita pe cineva în onoarea sau reputația sa; a defăima, a bârfi, a cleveti, a huli, a ponegri. [Pr.: -ni-a] – Din fr. calomnier, lat. calumniari.

CALOMNIA, calomniez, vb. I. Tranz. A spune pe socoteala cuiva lucruri rele și neadevărate, cu intenția – de a-i atinge onoarea și reputația, de a-l micșora în stima oamenilor. – V. bîrfi, defăima, ponegri, cleveti, huli. M-a maltratat, m-a calomniat și, de sațiu, m-a iertat. CARAGIALE, O. VII 230. – Pronunțat: -ni-a.