Sinonime pentru «apucător»

APUCĂTOR, -OARE, apucători, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care apucă, cu care se apucă. ♦ Fig. (Despre oameni) Lacom, hrăpăreț. 2. S. n. (Parte a unui) aparat cu care se apucă o greutate pentru a o ridica sau a o transporta. – Apuca + suf. -ător.

apucător, ~oare [At: VARLAAM, C. 382 / V: (înv) ~iu / Pl: ~i, ~oare / E: apuca + -(ă)tor] 1 a Care apucă (1). 2-3 smf, a (Prt) (Persoană) care-și însușește (cu lăcomie) ce nu este al său. 4 a (Fig; d. oameni) Lacom. 5-6 sn (Teh) (Partea activă a unui) aparat cu care se apucă (1) o sarcină pentru a o ridica și transporta. 7 sf (La un instrument de apucat) Falcă. 8 sn (La un instrument de apucat) Gh

APUCĂTOR I. adj. sm. f. 1 Care apucă ¶ 2 ‡Jefuitor, răpitor, lacom: Tătarii sînt lupi ~i, pradă, robesc, bat și căznesc pre creștini (MUST.). II. APUCĂTOARE sf. 🔧 Fiecare din cele două fălci ale unui clește (DAM.).

APUCĂTOR, -OARE, apucători, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care apucă, cu care se apucă. ♦ Fig. (Despre oameni) Lacom, hrăpăreți 2. S. n. (Parte a unui) aparat cu care se apucă o greutate pentru a o ridica sau a o transporta. – Apuca + suf. -ător.