Sinonime pentru «a scobi»
Sinonime pentru a scobi
- dezghioca
- a smicura
- a cura
- a deciocăla
- a deciurica
- a tecui
- bate
- smicura
- deciocăla
- desfăca
- excava
- a săpa
- scobi
- săpa
- găuri
- composta
- a perfora
- a sfredeli
- a străpunge
- a petrece
- a potricăli
- a găuni
- a sfredeluși
- a borteli
- a borti
- a butori
- a răzbici
- a sclidiri
- sparge
- zdrențui
- caria
- da
- perfora
- borti
- strica
- degrada
- borteli
- ciurui
- sfredeli
- sfredeluși
- străpunge
- petrece
- răzbici
- butori
- hava
- râcâi
- scurma
- a zgâria
- a zgrepțăna
- zgândări
- a răzui
- zgrepțăna
- zgâria
- zgâncili
- zgâmăi
- scociorî
- rășpălui
- scormoni
- răzui
- rade
- a râcâi
- șpăclui
- racla
- răzălui
- scrijeli
- grava
- a cresta
- a hârșâi
- a semna
- hârșâi
- cresta
- brăzda
- tăia
- sculpta
- a ciopli
- a tăia
- a sferdi
- a modela
- ciopli
- modela
Sensuri
dezghioca – vb. I. Tranz. A deschide, a desface și a îndepărta învelișul anumitor fructe sau legume; a scoate un fruct din coajă sau boabele dintr-o păstaie. – A desface pănușile sau boabele de pe știuletele de porumb. - Lat. – disglubicare.
excava – vb. I. Tranz. A săpa făcând o cavitate în pământ (cu ajutorul unui excavator). - Din fr. excaver.
găuri – vb. IV. Tranz. A face o gaură (cu ajutorul unui instrument, al unei unelte etc.); a perfora, a borteli, a borti. – Refl. A se strica, a se degrada în urma găuririi. [Pr.: gă-u-] - Din gaură.
hava – vb. I. Tranz. A săpa cu haveza făgașe într-un zăcământ în curs de exploatare pentru a ușura desprinderea materialului din masiv. - Din fr. haver.
râcâi – vb. IV. Tranz. (Despre păsări sau animale) A scormoni, a scurma cu ghearele sau cu labele; p. ext. (despre oameni) a zgâria ceva cu unghiile sau cu ajutorul unui instrument. – Expr.
răzui – vb. IV. Tranz. 1. A îndepărta un strat subțire de pe suprafața unui lucru cu ajutorul unei unelte speciale. 2. A freca un corp de o unealtă sau cu o unealtă, pentru a obține un material mărunțit. - Rade + suf. -ui.
scrijeli – vb. IV. Tranz. A face pe o suprafață zgârieturi sau tăieturi superficiale cu o unealtă ascuțită sau tăioasă: a zgâria, a cresta. [Var.: scrijela vb. I] - Din scrijea (reg. "felie subțire de pâine, de fructe etc." < scr., ucr.).
sculpta – vb. I. Tranz. A reprezenta plastic, în trei dimensiuni, o figură, o imagine, o idee, un sentiment, cioplind o materie dură sau modelând o substanță plastică. - Din fr. sculpter.