Sinonime pentru «zabavnic»

ZĂBAVNIC, -Ă, zăbavnici, -ce, adj. (Înv.) Care zăbovește, care întârzie; zăbovitor. ♦ Încet, greoi. – Din sl. zabavĭnŭ.

zăbavnic, ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. IIv/19 / V: (înv) ~băv~, ~bov~, (reg) zâb~ / Pl: ~ici, ~ice / E: slv забавниц] (Înv) 1 (D. oameni) Care lucrează (prea) încet (și neîndemânatic) Si: mocăit (1), mocoșit (1), moșmondit (1), moșmonit (1), pregetat (1), (reg) moșincit, moșogăit, moșoit, moșorogit, mușinat, zăbovitor (2). 2 (D. oameni) Care trece la efectuarea unui lucru, la săvârșirea unei acțiuni

zăbavnic, -ă adj. (înv.) Care zăbovește, care întîrzie; (înv.) zăbovitor. Cu moartea, în zadar m-amenință în al lui zăbavnic curs (BOLL.). ♦ (mai ales despre mers, pași etc.) Care este încet, greoi. Urcușurile făcute pe măgari, zăbavnice, se înlocuiesc... cu automobilul (PERP.). • pl. -ci, -ce. /<slav. забавьнъ.

ZĂBAVNIC adj. Care lucrează ceva fără grabă, cu zăbavă, încet [sl. zabavĭnŭ].