Sinonime pentru «verdeață»

VERDEAȚĂ, (2) verdețuri, s. f. 1. Culoarea verde a vegetației. ♦ (Concr.) Mulțime de frunze, de ramuri, de ierburi verzi. 2. (La sg.) Frunze de pătrunjel, de mărar, de leuștean etc., folosite în alimentație; (la pl.) zarzavaturi, legume (proaspete). 3. Compus: (Bot.) Verdeața-zidurilor = nume dat unor specii de alge verzi care cresc pe stânci, pe ziduri umede, pe scoarța arborilor. – Verde + suf.

verdeață sf [At: DOSOFTEI, V. S. decembrie 206v/42 / Pl: ~ețuri, (îvp) ~ețe, (înv) ~ețure / E: verde + -eață] 1 Însușirea de a fi de culoare verde (1) Si: (rar) verzime (1), (înv) verzeală (1). 2 Culoare a vegetației cu clorofilă Si: (rar) verzime (2), (înv)verzeală (2). 3 (Înv; fig) Prospețime. 4 (Înv; fig) Vigoare (*). 5 (Csc) Mulțime de plante, de frunze, de ramuri etc. verzi (1) Si: (rar) verz

verdeață s.f. 1 însușirea de a fi de culoare verde; culoarea verde a frunzelor, a ierbii sau, în general, a vegetației proaspete (de vară); (înv.) verzeală. ♦ Fig. (înv.) Prospețime, vigoare. 2 Concr. Mulțime de plante, de frunze, de ramuri, de ierburi verzi etc.; (înv.) verdură*. (reg.) verziciuni. ♦ Ext. Loc acoperit cu vegetație. Avea obicei să purceadă la plimbare cătră verdeață (SADOV.). 3 Co

VERDEAȚĂ, (2) verdețuri, s. f. 1. Culoarea verde a vegetației. ♦ (Concr.) Mulțime de frunze, de ramuri, de ierburi verzi. 2. (La sg.) Frunze de pătrunjel, de mărar, de leuștean etc., folosite în alimentație; (la pl.) zarzavaturi, legume (proaspete). 3. Compus: (Bot.) verdeața-zidurilor = nume dat unor specii de alge verzi care cresc pe stânci, pe ziduri umede, pe scoarța arborilor. – Verde + suf.