Sinonime pentru «văduvi»

VĂDUVI, văduvesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A rămâne sau a face, a lăsa pe cineva văduv. ♦ Tranz. Fig. A lăsa pe cineva singur, a lipsi pe cineva de ceva. 2. Intranz. A duce viață de văduv. – Din văduv.

văduvi [At: (a. 1652) TDRG / V: (îrg) vădui / Pzi: ~vesc / E: văduv] 1 vi (Pop) A rămâne văduv (2) Si: (reg) a vădăni (1). 2 vtf A lăsa pe cineva văduv (2) Si: (reg) a vădăni (2). 3 vi A duce viață de văduv (1). 4 vi A duce o viață ca de văduv (1). 5 vi (Înv; d. instituții) A rămâne fără titular (ca urmare a decesului acestuia). 6 vt (Fig) A lipsi de ... 7 vr (Reg; d. fete sau despre femei nemărit

VĂDUVI, văduvesc, vb. IV. 1. Tranz. (Cu privire la persoane) A face să devină văduv, a lăsa văduv (sau văduvă). Pe copii ți-i faci orfani, Văduvești soția. NECULUȚĂ, Ț. D. 41. Îndărăt cu potera, Că-ți văduvesc cucoana. MAT. FOLK. 383. ◊ Refl. Copil mic mi-am sărăcit, Pe mine m-am văduvit? BIBICESCU, P. P. 345. ◊ Fig. A lăsa pe cineva singur, a lipsi de ceva. Curtea noastră-oi părăsi, Pe mama oi vă

văduvi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. văduvesc, 3 sg. văduvește, imperf. 1 văduveam; conj. prez. 1 sg. să văduvesc, 3 să văduvească