Sinonime pentru «tranșee»

TRANȘEE, tranșee, s. f. Șanț îngust cu parapete și locașuri de tragere, care oferă protecție împotriva focului inamic. ♦ Șanț sau săpătură de lungime mare, executate în anumite scopuri tehnice. [Pr.: -șe-e] – Din fr. tranchée.

tranșee sf [At: ALECSANDRI, P. II, 86 / P: ~șe-e / V: (îrg) ~șea (Pl: ~ele), (reg; fer) ~acșea (Pl: ~ele) sf ~njaie ssp, (pop) ~șeu (Pl: ~ri) sn, (reg) ~șei (Pl: ~) s / S și: (nrc) ~șeie / Pl: ~, (reg) ~șei / E: fr tranchée] 1 (Mil) Șanț îngust săpat pe o poziție de luptă sau în spatele acesteia, amenajat cu parapete și locașuri de tragere cu armamentul de infanterie și care oferă protecție împotr

TRANȘEE, tranșee, s. f. Șanț adânc, uneori întărit și apărat de o rețea de sârmă ghimpată, folosit în război ca adăpost. ♦ Șanț sau săpătură de lungime mare, executate în anumite scopuri tehnice. [Pr.: -șe-e] – Din fr. tranchée.

TRANȘEE, tranșee, s. f. Șanț adînc, uneori întărit, folosit în război ca adăpost împotriva bombardamentelor și a proiectilelor. Studiaseră rolul artileriei grele, dezvoltaseră considerabil uzajul tranșeelor. CAMIL PETRESCU, U. N. 411. Eu știu c-am fost odată amîndoi Vecini într-o tranșee, în război. D. BOTEZ, F. S. 9. În fața tranșeelor noastre se spărgeau necontenit obuzele dușmanilor. MIRONESCU,