Sinonime pentru «țipirig»

ȚIPIRIG2 s. n. (Pop.) Clorură de amoniu (folosită la cositorirea aramei, în soluția unor pile electrice și în diferite reacții chimice). – Cf. sb. caparika.

ȚIPIRIG1 s. m. (Bot.; reg.) Pipirig. – Cf. pipirig.

țipirig1 [At: SCRIBAN, D. 1 362 / V: (reg) ~per~ sm, țeper~ smn (Pl: ~uri), cip~ sm, ciper~ sm / Pl: ? / E: ns cf pipirig] 1 sm Plantă perenă din familia ciperaceelor, înaltă de 50-150 cm, cu frunze reduse la teci și cu spiculețe multiflore, dispuse în inflorescență Si: (reg) păpurică (Schoenoplectus tabernaemontani). 2 sm (Bot; reg) Pipirig (Schoenoplectus lacustris). 3 sm (Bot; reg) Pipirig (Sci

țipirig2 sn [At: (a. 1763) IORGA, S. D. X, 16 / V: (îrg) țeper~, (înv) ~per~, (reg) țâp~, țăper~, țaper~ / E: ns cf srb caparika] (Pop) Clorură de amoniu, folosită la cositorirea aramei, în soluția unor pile electrice și în diferite reacții chimice.