Sinonime pentru «sezon»

SEZON, sezoane, s. n. Perioadă de timp a anului corespunzând aproximativ unui anotimp. ♦ Perioadă a anului caracterizată prin apariția anumitor fenomene sau printr-o intensă activitate în unele domenii; timp al anului potrivit pentru a întreprinde anumite acțiuni condiționate de caracteristicile anotimpului. Sezon de băi. ◊ Loc. adj. De sezon = propriu, potrivit unui anumit sezon; fig. de actualit

sezon sn [At: BARASCH, M. II, 143/16 / V: (înv) ~ă (S și: sesonă) sf, ~oană (S și: sesoană) / S și: seson / Pl: ~oane / E: fr saison] 1 Perioadă din cursul unui an cu caracter climatic relativ constant Si: (îrg) timp, (reg) pânc. 2 (Cu determinări care arată felul) Perioadă a anului dominată de anumite stări atmosferice. 3 (De obicei urmat de determinări care arată felul activității) Perioadă de t

SEZON, sezoane, s. n. Perioadă de timp a anului corespunzând aproximativ unui anotimp. ♦ Perioadă a anului caracterizată prin apariția anumitor fenomene sau printr-o intensă activitate în unele domenii; timp al anului potrivit pentru a întreprinde anumite acțiuni condiționate de caracteristicile anotimpului. Sezon de băi. ◊ Loc. adj. De sezon = propriu, potrivit unui anumit sezon; fig. de actualit

SEZON s. n. 1. Perioadă de timp a anului, corespunzînd aproximativ unui anotimp. O pîine la care se adaugă leguma cea mai ieftină a sezonului. BOGZA, A. Î. 606. 2. Perioadă a anului care se caracterizează prin apariția anumitor fenomene sau printr-o intensă activitate în unele domenii; timp al anului potrivit pentru a întreprinde anumite acțiuni, condiționate mai ales de caracteristicile anotimpul