Sinonime pentru «scump»

SCUMP, -Ă, scumpi, -e, adj. 1. (Despre lucruri) Care se vinde sau se cumpără la un preț ridicat; costisitor; (despre prețuri) mare, ridicat. ♦ (Despre oameni) Care cere prețuri mari. 2. (Despre lucruri) Valoros, prețios, de preț. Daruri scumpe. 3. (Despre ființe) Foarte drag, iubit. 4. (Înv. și pop.) Zgârcit. ◊ Expr. (A fi) scump la vorbă = (a fi) tăcut. A fi scump la râs = a râde rar, a fi posac.

scump, ~ă [At: CORESI, EV. 74 / Pl: ~i, ~e / E: slv скѫпъ] 1 a (Îrg) Zgârcit. 2 a (Îe) (A fi) ~ la tărâțe și ieftin la făină A fi nechibzuit. 3 a (Îe) A fi ~ la vorbă (sau, rar, la vorbire, la grai) A fi tăcut. 4 a (Îe) A fi ~ la vedere A trăi retras. 5 a (Adi; îae) A fi greu de găsit. 6 a (Îe) A fi ~ la râs (sau, rar, de zâmbet) A fi posac. 7 a (Rar; îe) A fi ~ de mână A fi zgârcit. 8 a Econom (9

SCUMP, -Ă, scumpi, -e, adj. 1. (Despre lucruri) Care se vinde sau se cumpără la un preț ridicat; costisitor; (despre prețuri) mare, ridicat. ♦ (Despre oameni) Care cere prețuri mari. 2. (Despre lucruri) Valoros, prețios, de preț. Daruri scumpe. 3. (Despre ființe) Foarte drag, iubit. 4. (Înv. și pop.) Zgârcit. ◊ Expr. (A fi) scump la vorbă = (a fi) tăcut. A fi scump la râs = a râde rar, a fi posac.

SCUMP, -Ă, scumpi, -e, adj. 1. (Despre lucruri, în opoziție cu ieftin) Care costă mult, care se vinde și se cumpără la un preț mare (v. costisitor); (despre prețuri) mare, ridicat. Se tocmește cu tata și cad la învoială... – Nu e scump, nene Petre? întreabă tata. STANCU, D. 108. Opt bani?... Scump, scump... DELAVRANCEA, O. II 290. Trestia și șovarul sînt scumpe în Bărăgan. ODOBESCU, S. III 18. Bun