Sinonime pentru «șapcă»

ȘAPCĂ, șepci, s. f. Acoperământ de cap (pentru bărbați) confecționat din pânză, piele sau postav, cu o calotă rotundă sau plată și prevăzut cu cozoroc, purtat, în general, de militari, elevi, muncitori etc. și având uneori semne distinctive corespunzătoare. – Din bg., rus. šapka „căciulă”.

șapcă sf [At: LB / V: (reg) ~pche, șip~, șoap~ / Pl: șepci, (reg) șapce, șapche, șăpciuri, șepce, șepche / E: mg sapka, bg, rs шапка] 1 Acoperământ de cap, din stofă, pânză sau piele, cu cozoroc, cu o calotă rotundă sau plată, purtat mai ales de bărbați și de băieți, adesea ca piesă de uniformă Si: caschetă (1), (reg) capelă3 (1), șlică. 2 (Spc) Chipiu. 3 (Trs; Mun) Căciulă (1). 4 (Reg; șîs ~ de f

ȘAPCĂ, șepci, s. f. Acoperământ de cap (pentru bărbați) confecționat din pânză, piele sau postav, cu o calotă rotundă sau plată și prevăzut cu cozoroc, purtat, în general, de militari, elevi, muncitori etc. și având uneori semnele distinctive corespunzătoare ocupației. – Din bg., rus. šapka „căciulă”.

ȘAPCĂ, șepci, s. f. Acoperămînt de cap, cu fundul rotund și cu cozoroc în față, făcut din pînză, piele sau postav (conform unui anumit model, obligator pentru militari, elevi și anumiți funcționari sau muncitori). S-au dus, după sfatul hangiului, la o canțelarie, unde au găsit un slujbaș cu șapcă. SADOVEANU, B. 155. L-am văzut... purtînd pinteni și șapcă cu roșu. NEGRUZZI, S. I 70. Bădița cu șapcă