Sinonime pentru «romaniță»

ROMANIȚĂ, romanițe, s. f. (Bot.; regional) Mușețel. [Var.: romăniță s. f.] – Din pol. rumianiec, ucr. romanec’.

romaniță sf [At: GRECESCU, FL. 315 / V: (reg) rămân~, ~măn~ (A și: romăn~), ~men~, ~mn~, romonit, romon~ (A și: romon~), ~mun~, rum~, rumăn~, rumân~ / E: roman2 + -iță cf ucr романець] 1 (Bot; șîc ~ bună, ~ mică) Mușețel (Matricaria chamomilla). 2 (Șîc ~ nemirositoare, ~ neadevărată, reg, ~ puturoasă) Plantă asemănătoare cu mușețelul, dar neparfumată Si: (reg) chioara-găinii, mărăriță, mărarul-bro

ROMANIȚĂ, romanițe, s. f. Plantă asemănătoare cu mușețelul, dar mai mare decît acesta (Anthemis). Fetele strîng soponele, romaniță, măzăriche. SADOVEANU, O. II 189. Cu o măiastră ușurință, rupse un mare și frumos fir de romaniță albă. HOGAȘ, M. N. 102. – Accentuat și: (Mold.) romaniță. – Variante: romăniță (ALECSANDRI, P. III 55), romîniță (GALACTION, O. I 344) s. f.

ROMANIȚĂ ~e f. 1) Plantă erbacee anuală, cu frunze alterne divizate și cu flori aromate, albe pe margini și galbene în centru, folosită în medicină; mușețel. 2) Plantă erbacee decorativă, cultivată pentru florile ei mari, plăcut mirositoare. [G.-D. romaniței] /roman + suf. ~iță