Sinonime pentru «rigid»

RIGID, -Ă, rigizi, -de, adj. 1. (Despre corpuri) Care nu se deformează sub acțiunea forțelor exterioare. ♦ Care este lipsit de flexibilitate; țeapăn, neflexibil. 2. Fig. (Despre oameni) Care nu îngăduie abateri; dur, sever, neînduplecat, intransigent. ♦ (Despre expresia sau trăsăturile feței) Care trădează neînduplecare, asprime, severitate. – Din fr. rigide.

rigid, ~ă [At: HEFIADE, D. J. 19 / Pl: ~izi, ~e / E: fr rigide] 1 a Care e lipsit de flexibilitate Si: neflexibil, nemișcat, țeapăn. 2 a (Teh) Care nu se deformează sub acțiunea forțelor exterioare. 3 a (Teh; pex; d. piese, legături) Fixat (4). 4 a (Teh;pex; d. piese, legături) Întărit. 5 a (D. oameni) Care nu se abate de la o anumită linie Si: intransigent, neînduplecat. 6 a (D. oameni) Care nu î

RIGID, -Ă, rigizi, -de, adj. 1. Care nu se deformează sub acțiunea forțelor exterioare. ♦ Care este lipsit de flexibilitate; țeapăn, neflexibil. 2. Fig. (Despre oameni) Care nu îngăduie abateri; dur, sever, neînduplecat, intransigent. ♦ (Despre expresia sau trăsăturile feței) Care trădează neînduplecare, asprime, severitate. – Din fr. rigide.

RIGID, -Ă, rigizi, -de, adj. 1. Lipsit de flexibilitate; întărit, țeapăn. Lucrurile i se păreau că devin rigide dacă stăteau încremenite două zile locului. ANGHEL, PR. 3. ♦ (Tehn.) Care nu se deformează sub acțiunea forțelor exterioare. 2. Fig. (Despre persoane) Care nu îngăduie abateri; dur, sever, neînduplecat, intransigent. Își spuse că reprezintă acum tipul... ardeleanului rigid și solemn. C.