Sinonime pentru «rezidență»

REZIDENȚĂ, rezidențe, s. f. 1. Reședință, sediu, domiciliu. 2. Dreptul și starea persoanei care se stabilește într-o țară străină ca rezident (2). – Din it. residenza, fr. résidence, germ. Residenz.

rezidență sf [At: CANTEMIR, HR. 285 / V: ~ție, (îvr) ~din~, residi~, resi~, ~zedenție, ~zădenție, resid~ / Pl: ~țe / E: lat residentia, fr résidence cf rs резиденция] 1-2 Reședință (1-2). 3 (Îla) De ~ De reședință.

REZIDENȚĂ, rezidențe, s. f. Reședință, sediu, domiciliu. – Din it. residenza, fr. résidence, germ. Residenz.

REZIDENȚĂ, rezidențe, s. f. (Învechit) Reședință. Toți aderenții șezători în orice parte de loc... vor trimite voturile lor la rezidența comitetului. La GHICA, A. 798. Acest tîrg a fost odată rezidența domnească. NEGRUZZI, S. I 191.