Sinonime pentru «ramazan»

RAMAZAN s. n. v. ramadan.

ramazan sns [At: GCR, II, 117/16 / V: ~adan, (înv) răimăz~ / E: tc ramazan, fr ramadan] 1 A noua lună a anului musulman. 2 Postul cel mare, care durează o lună, în timpul căruia musulmanii postesc de la răsăritul până la apusul soarelui. 3 (Fam; îe) A face (un) ~ A răbda de foame. 4 (Fig; fam) Stomac. 5 (Fam; îe) A-l tăia pe cineva la ~ A-i fi foame.

RAMAZAN s. n. 1. A noua lună a anului musulman; postul cel mare, cu o durată de o lună, în timpul căruia musulmanii postesc de la răsăritul până la apusul Soarelui; p. gener. post. 2. (Fam.) Stomac. ◊ Expr. A-l tăia (pe cineva) la ramazan = a-i fi (cuiva) foame. – Din tc. ramazan.

RAMAZAN s. n. 1. A noua lună a anului; (la musulmani) postul cel mare, care ține o lună (în timpul căruia musulmanii ajunează de la răsăritul pînă la apusul soarelui); p. ext. post. Stăpînii mormăiesc, ca și cum s-ar afla după trei zile lungi de ramazan. SADOVEANU, O. L. 139. Nu ne temem de păgîni, Ramazanul lor mai ține tocmai două săptămîni. HASDEU, R. V. 156. ◊ Expr. (Familiar) A face ramazan =