Sinonime pentru «raită»

RAITĂ, raite, s. f., interj. 1. S. f. (Fam.) Parcurgere a unui drum fără opriri (mari), trecere în grabă pe undeva, vizită scurtă. 2. Interj. (Înv.; în forma raita) Cuvânt de recunoaștere rostit de paznicii de noapte, când se apropiau unul de altul. – Din magh. rajta.

raită [At: ALECSANDRI, S. 165 / P: rai-tă / V: roa~ / Pl: ~te / E: raita] 1 sf Vizită scurtă. 2 sf Trecere în grabă pe undeva. 3 sf Abatere din drum Si: ocol. 4 av Repede. 5 sf (Trs; îlav) Cu ~ta-n sus Cu partea de jos în sus Si: răsturnat. 6 sf (În jocuri de copii; îe) Alo, ~a, toate-s gata Se spune când un copil se dă peste cap sau pe spate, ridicându-și picioarele în sus.

RAITĂ, raite, s. f. (Familiar, mai ales în construcție cu verbele «a da», «a trage») Vizită scurtă, abatere, trecere în grabă pe undeva; ocol. Herdelea prezentă pe Belciug secretarului de redacție și apoi ieșiră împreună să dea o raită prin centru. REBREANU, R. I 283. Sper că planurile noastre despre o raită pe la Köln, Bonn... vor găsi realizare. CARAGIALE, O. VII 40. Pînă-n sară am și colindat m

RAITĂ ~e f. fam.: A da (sau a trage, a face) o ~ a trece în grabă pe undeva; a se abate. /<ung. rajta